Glosar de algebră

Prezentul glosar de algebră conține termeni din domeniul algebrei și a altor domenii fundamentale ale matematicii ca: aritmetică, teoria numerelor, teoria probabilităților, statistica și logica.

Folosește IA

Cuprins

1. 498 relaţii: Abac, Abacă, Abatere standard, Abscisă, Absorbție, Acoladă (dezambiguizare), Adevăr, Adunare, Afirmație, Alfabetul latin, Algebră, Algebră abstractă, Algebră booleană, Algebră cu diviziune, Algebră liniară, Algoritm, Algoritmul lui Euclid, Analiza matematică, Analiză, Aplicație, Aplicație biliniară, Aplicație multiliniară, Aranjament, Argumentul unei funcții, Argumentum ad absurdum, Arhimede, Aritmetică, Aritmometru, Asemănarea matricilor, Asociativitate, Automatizare, Automorfism, Axa numerelor, Axiomă, Împărțire (matematică), Înmulțirea matricilor, Bază (algebră liniară), Bază (spațiu topologic), Bază de numerație, Bicorn, Bilion, Binom, Binomul lui Newton, Bit, Caius Iacob, Calcul diferențial, Calculator, Calculul Firelor de Nisip, Carte, Caustică (matematică), ... Extinde indicele (448 Mai Mult) » « Shrink index

Abac

Abacul (sau abàc dal lat. abăcus, gr. άβαξ-ακος "tăbliță") este o tăbliță dreptunghiulară, folosită de oameni în antichitate pentru efectuarea calculelor.

Vedea Glosar de algebră și Abac

Abacă

'''Abacă''' (în arhitectură) O abacă (substantiv feminin, o abacă, două abace, conform cuvântului din greacă abax - "tabletă" - sau cuvântului din latină abacus - termen arhitectural) este o placă subțire, de obicei pătrată, reprezentând partea superioară a capitelului unei coloane și având rolul de a susține antablamentul sau partea inferioară a unor arcade.

Vedea Glosar de algebră și Abacă

Abatere standard

Graficul distribuției normale (curbă Gauss), unde fiecare bandă reprezintă o abatere de la distribuția normală În statistică și teoria probabilităților, abaterea standard a unei variabile aleatoare reprezintă o măsură a dispersiei valorilor acesteia în jurul uneia considerate mijlocii.

Vedea Glosar de algebră și Abatere standard

Abscisă

În matematică, abscisa (plural abscise) este: 1. (Pentru un punct de pe o axă).

Vedea Glosar de algebră și Abscisă

Absorbție

Absorbție se poate referi la.

Vedea Glosar de algebră și Absorbție

Acoladă (dezambiguizare)

Termenul „Acoladă” se poate referi la.

Vedea Glosar de algebră și Acoladă (dezambiguizare)

Adevăr

Adevărul este o proprietate a unei propoziții declarative sau șir de propoziții al cărui sau al căror conținut poate fi verificat și confirmat prin observație, prin experiență, sau prin demonstrație logică, matematică sau numai discursiv argumentantă.

Vedea Glosar de algebră și Adevăr

Adunare

Adunarea este o operație aritmetică elementară care totalizează două sau mai multe numere, numite „termenii adunării” într-o singură valoare, numită suma sau „totalul” respectivelor numere.

Vedea Glosar de algebră și Adunare

Afirmație

O afirmație este o formulare lingvistică, prin care o supoziție, o teză sau o poziție personală (de ex. o opinie) este exprimată.

Vedea Glosar de algebră și Afirmație

Alfabetul latin

right Alfabetul latin, cunoscut și ca alfabetul roman, este un sistem de scriere folosit prima dată de către romani, ca să scrie în latină.

Vedea Glosar de algebră și Alfabetul latin

Algebră

Algebra constituie o ramură a matematicii, derivată din aritmetică, ca o generalizare sau extensie a acesteia din urmă.

Vedea Glosar de algebră și Algebră

Algebră abstractă

Algebra abstractă este acel domeniu al matematicii care studiază structurile algebrice, cum ar fi: grupuri, inele, corpuri, module, spații vectoriale și alte algebre.

Vedea Glosar de algebră și Algebră abstractă

Algebră booleană

Algebra booleană, numită și logica booleană, este un subdomeniu al matematicii în care legile gândirii - obiectul de studiu al logicii clasice - sunt studiate cu ajutorul metodelor simbolice.

Vedea Glosar de algebră și Algebră booleană

Algebră cu diviziune

În algebra abstractă o algebră cu diviziuneCristina Flaut, (conferință), Universitatea „Ovidius” din Constanța, 13 ianuarie 2006, accesat 2023-08-11 este o algebră peste un corp în care împărțirea, cu excepția celei la zero, este întotdeauna posibilă.

Vedea Glosar de algebră și Algebră cu diviziune

Algebră liniară

Algebra liniară este ramura matematicii care studiază vectorii, spațiile vectoriale (numite și spații liniare), transformările liniare și sistemele de ecuații liniare.

Vedea Glosar de algebră și Algebră liniară

Algoritm

În matematică și informatică un algoritm (cuvântul are ca origine numele matematicianului persan Al-Khwarizmi) este o metodă (procedură de calcul) în care se prezintă pașii sau operațiile elementare necesare pentru rezolvarea unei probleme sau categorii de probleme.

Vedea Glosar de algebră și Algoritm

Algoritmul lui Euclid

Animație ce prezintă algoritmul lui Euclid pentru numerele 252 și 105. Barele reprezintă unitățile de 21, cel mai mare divizor comun (CMMDC). La fiecare pas, numărul mai mic este scăzut din cel mai mare, până când unul dintre numere ajunge să fie zero. Celălalt este CMMDC. În matematică, algoritmul lui Euclid este o metodă eficientă de calcul al celui mai mare divizor comun (CMMDC).

Vedea Glosar de algebră și Algoritmul lui Euclid

Analiza matematică

Analiza matematică este ramura matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor (cuvânt derivat din franceză analyse), precum și operatori de funcții, spații și categorii algebrice de spații vectoriale de funcții matematice.

Vedea Glosar de algebră și Analiza matematică

Analiză

Analiza este o cercetare atotcuprinzătoare, sistematică prin care obiectul sau subiectul cercetat este descompus în părțile sale, iar acestea sunt ordonate, cercetate și evaluate.

Vedea Glosar de algebră și Analiză

Aplicație

funcțiile, cum ar fi asocierea formelor din X cu culorile din Y În matematică o aplicație este o noțiune adesea echivalată cu o funcție, dar poate avea și unele generalizări.

Vedea Glosar de algebră și Aplicație

Aplicație biliniară

În matematică o aplicație biliniară este o funcție care combină elemente a două spații vectoriale pentru a produce un element al unui al treilea spațiu vectorial și este liniară în funcție de fiecare dintre argumentele sale.

Vedea Glosar de algebră și Aplicație biliniară

Aplicație multiliniară

În algebra liniară o aplicație multiliniară este o funcție de mai multe variabile care este liniară separat în fiecare variabilă.

Vedea Glosar de algebră și Aplicație multiliniară

Aranjament

În matematică, numărul de aranjamente (fără repetiție) a n (n \in \mathbb N^ \!) elemente luate câte k (k \in \mathbb N^ \quad\quad \; k \le n \!) se notează cu A_n^k \! și se calculează cu formula: În practică, de multe ori se ajunge la necesitatea de a alege dintr-o mulțime oarecare de obiecte submulțimi care au anumite proprietăți sau de a aranja elementele unei mulțimi într-o anumită ordine.

Vedea Glosar de algebră și Aranjament

Argumentul unei funcții

În matematică un argument al unei funcții este o valoare care trebuie furnizată pentru a obține valoarea (rezultatul) funcției.

Vedea Glosar de algebră și Argumentul unei funcții

Argumentum ad absurdum

Argumentum ad absurdum sau reductio ad absurdum, dovedirea adevărului unei propoziții prin demonstarea faptului că acceptarea adevărului propoziției contrare sau contradictorii duce la consecințe absurde.

Vedea Glosar de algebră și Argumentum ad absurdum

Arhimede

Arhimede din Siracuza (în greacă Αρχιμήδης, Archimedes; n. aprox. 287 î.Hr. în Siracuza, pe atunci colonie grecească – d. 212 î.Hr.) a fost un învățat al lumii antice.

Vedea Glosar de algebră și Arhimede

Aritmetică

Aritmetica este o ramură a matematicii care se ocupă cu relațiile dintre numere.

Vedea Glosar de algebră și Aritmetică

Aritmometru

''Aritmometru'' construit de Louis Payen prin 1887 Aritmometrul a fost primul calculator mecanic digital suficient de puternic și fiabil ca să fie utilizat zilnic într-un birou.

Vedea Glosar de algebră și Aritmometru

Asemănarea matricilor

În algebra liniară despre două matrici și se spune că sunt asemenea dacă există o matrice inversabilă astfel încât Matricile asemenea reprezintă aceeași aplicație liniară în două (posibile) baze diferite, fiind matricea de.

Vedea Glosar de algebră și Asemănarea matricilor

Asociativitate

În matematică, o operație binară se numește asociativă dacă într-o expresie care conține de două sau mai multe ori operatorul respectiv, ordinea operațiilor nu contează atâta vreme cât ordinea operanzilor nu se schimbă.

Vedea Glosar de algebră și Asociativitate

Automatizare

thumb Automatizarea este o ramură a tehnicii, al cărei scop este ca mașinile și instalațiile să lucreze automat, deci independente de o continuă și/sau directă intervenție a forței de muncă umane.

Vedea Glosar de algebră și Automatizare

Automorfism

table Cayley În matematică, un automorfism este un izomorfism al unui obiect matematic pe sine însuși.

Vedea Glosar de algebră și Automorfism

Axa numerelor

În axa numerelor este o reprezentare geometrică a unei drepte care servește ca abstractizare pentru numerele reale, \mathbb.

Vedea Glosar de algebră și Axa numerelor

Axiomă

Cuvântul axiomă este un cuvânt provenit din limba greacă veche, în care αξιωμα (axioma) înseamnă „care este socotit demn sau convenabil” sau „care este considerat evident prin sine însuși/de la sine”, „opinie”, „teză admisă”.

Vedea Glosar de algebră și Axiomă

Împărțire (matematică)

20 \div 4.

Vedea Glosar de algebră și Împărțire (matematică)

Înmulțirea matricilor

La înmulțirea matricilor, numărul de coloane din prima matrice trebuie să fie egal cu numărul de linii din a doua matrice. Matricea rezultată are numărul de linii ale primei matrice și numărul de coloane ale celei de-a doua matrice. În matematică, în special în algebra liniară, înmulțirea matricilor sau înmulțirea matricialăAnca Ignat, (curs 2, 2022, p.

Vedea Glosar de algebră și Înmulțirea matricilor

Bază (algebră liniară)

spațiul vectorial R2 In algebră liniară, o bază a unui spațiu vectorial, este un sistem de vectori cu care, printr-o combinație liniară, poate fi generat orice vector al spațiului, și care este minimală în raport cu numărul de vectori pe care îi conține.

Vedea Glosar de algebră și Bază (algebră liniară)

Bază (spațiu topologic)

În matematică, o bază B a spațiului topologic (X, τ) reprezintă o familie de mulțimi deschise cu proprietatea că orice mulțime deschisă din X poate fi reprezentată ca reuniune de mulțimi din B. Se mai spune că topologia τ este generată de baza B. Categorie:Topologie geometrică.

Vedea Glosar de algebră și Bază (spațiu topologic)

Bază de numerație

Baza unui sistem de numerație pozițional se definește ca fiind numărul unităților de același ordin de mărime care formează o unitate de ordin imediat superior.

Vedea Glosar de algebră și Bază de numerație

Bicorn

Napoléon Bonaparte purtând un bicorn Bicornul este o pălărie cu două colțuri purtată în trecut de ofițeri, jandarmi și diplomați.

Vedea Glosar de algebră și Bicorn

Bilion

Un bilion, în majoritatea țărilor Europei, înseamnă un milion de milioane (1012), sau o mie de miliarde.

Vedea Glosar de algebră și Bilion

Binom

În algebră un binom (pl. binoame) este un polinom care este suma a doi termeni, dintre care fiecare este un monom.

Vedea Glosar de algebră și Binom

Binomul lui Newton

În algebra elementară, binomul lui Newton este denumirea egalității pentru ridicarea la o anumită putere cu exponent natural a unui binom: Binomul lui Newton era cunoscut cu secole înainte de Newton de gânditorii arabi ca Al-Kashi și Omar Haiam.

Vedea Glosar de algebră și Binomul lui Newton

Bit

În metrologie, statistică și informatică, un bit (simbol: b) este unitatea de măsură pentru cantitatea de informație.

Vedea Glosar de algebră și Bit

Caius Iacob

Caius Iacob (n. 29 martie 1912, Arad – d. 6 februarie 1992, București) a fost un matematician român, membru al Academiei Române (din 1963).

Vedea Glosar de algebră și Caius Iacob

Calcul diferențial

punctul marcat În matematică calculul diferențial este un subdomeniu al calculului infinitezimal care studiază variațiile locale ale funcțiilor.

Vedea Glosar de algebră și Calcul diferențial

Calculator

Desen al unui calculator personal. Calculator portabil Un calculator, numit și sistem de calcul, computer sau ordinator, este o mașină de prelucrat date și informații conform unei liste de instrucțiuni numită program.

Vedea Glosar de algebră și Calculator

Calculul Firelor de Nisip

Calculul Firelor de Nisip (în limba greacă Αρχιμήδης Ψαµµίτης, din Manuscrisul lui Arhimede) este o lucrare a lui Arhimede în care a încercat să determine limita superioară a numărului firelor de nisip care ar umple întregul univers.

Vedea Glosar de algebră și Calculul Firelor de Nisip

Carte

Cărți într-o bibliotecă O carte este o colecție de hârtii, pergamente sau alte astfel de materiale, în formă de coli sau foi de cele mai multe ori egale între ele și legate sau broșate într-un volum.

Vedea Glosar de algebră și Carte

Caustică (matematică)

reflexie generată de un arc de cerc și un fascicul de raze paralele În geometria diferențială, o caustică este unor drepte, fie reflectate, fie refractate de o varietate (dirimantă).

Vedea Glosar de algebră și Caustică (matematică)

Cel mai mic multiplu comun

Cel mai mic multiplu comun (prescurtat c.m.m.m.c.) pentru două sau mai multe numere naturale nenule este cel mai mic număr natural care se divide cu toate numerele date.

Vedea Glosar de algebră și Cel mai mic multiplu comun

Cerc osculator

Cercul osculator În geometria diferențială a curbelor, cercul osculator (sau cerc de curbură) al unei curbe într-un punct dat P este cercul limită către care tinde cercul dus din trei puncte M, N, P ale curbei, când punctele M și N tind către P. Centrul acestui cerc se numește centrul de curbură al curbei în punctul P, iar raza se numește rază de curbură.

Vedea Glosar de algebră și Cerc osculator

Cifră

Cifra este un simbol grafic folosit pentru scrierea numerelor; impropriu număr.

Vedea Glosar de algebră și Cifră

Cifre arabe

Cifrele arabe (alte denumiri cifrele indiene sau cifrele arabo-indiene) sunt cele zece cifre cele mai folosite în lume (0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9) care provin din cultura indiană și preluate de arabi, de la care s-au răspândit în Evul Mediu în toată Europa și apoi în lumea întreagă prin intermediul colonialismului.

Vedea Glosar de algebră și Cifre arabe

Cifre romane

Eu, Ianuarius, am făcut o donație și dedicat 870 de picioare pătrate din acest mozaic. Anno Domini'' 1932). Cifrele romane sunt 7 simboluri grafice combinate între ele prin semnele preluate din alfabetul latin (I, V, X, L, C, D și M), care reprezintă respectiv numerele 1, 5, 10, 50, 100, 500 și.

Vedea Glosar de algebră și Cifre romane

Ciurul lui Atkin

În matematică, ciurul lui Atkin este un algoritm modern pentru determinarea tuturor numerelor prime până la un număr întreg specificat.

Vedea Glosar de algebră și Ciurul lui Atkin

Ciurul lui Eratostene

Ciurul lui Eratostene În matematică, ciurul lui Eratostene este un algoritm simplu și vechi de descoperire a tuturor numerelor prime până la un întreg specificat.

Vedea Glosar de algebră și Ciurul lui Eratostene

Clasă

Termenul „clasă” (care provine din latinescul clasis.

Vedea Glosar de algebră și Clasă

Clasă (matematică)

În teoria mulțimilor și în aplicațiile matematice, o clasă este o colecție de mulțimi (și câteodată de alte obiecte matematice) care pot fi definite clar printr-o proprietate comună a tuturor membrilor.

Vedea Glosar de algebră și Clasă (matematică)

Codomeniu

În matematică, codomeniul unei funcții reprezintă mulțimea în care are valori, prin definiție lui.

Vedea Glosar de algebră și Codomeniu

Coeficient

În matematică, un coeficient este un factor multiplicativ al unui obiect matematic care poate fi o variabilă, un vector, o funcție, o matrice.

Vedea Glosar de algebră și Coeficient

Coeficient binomial

În matematică, coeficienții binomiali sunt coeficienții întregi \textstyle care apar pe lângă termenii din dezvoltarea binomului lui Newton: Spre exemplu, pentru n.

Vedea Glosar de algebră și Coeficient binomial

Colin Maclaurin

Colin Maclaurin, scris uneori și MacLaurin, (n. februarie 1698 - d. 14 iunie 1746) a fost un matematician scoțian.

Vedea Glosar de algebră și Colin Maclaurin

Combinare

În matematică, o combinare reprezintă un mod de a alege o submulțime dintre elementele unei mulțimi, așa încât (spre deosebire de permutări) ordinea alegerii nu contează, sau mai degrabă numărul total de combinații care pot fi extrase înainte ca una dintre acestea să se repete.

Vedea Glosar de algebră și Combinare

Comerț

Prin comerț se înțelege oferta unor mărfuri, în schimbul unor mijloace de plată (bani) sau alte mărfuri de schimb, prețul acestor mărfuri fiind stabilit după raportul pe piață dintre „cerere” și „ofertă”.

Vedea Glosar de algebră și Comerț

Componentă conexă

Un grafic cu trei componente conexe. În teoria grafurilor, o componentă conexă (uneori denumită simplu componentă) a unui graf neorientat este un subgraf indus în care oricare două noduri sunt legate între ele prin drumuri, și care nu este legată la niciun nod suplimentar din restul grafului.

Vedea Glosar de algebră și Componentă conexă

Compoziție (combinatorică)

În matematică compoziția unui număr întreg, n, este un mod de a scrie n ca suma unui șir de numere întregi strict pozitive.

Vedea Glosar de algebră și Compoziție (combinatorică)

Comutativitate

O funcție de două variabile (sau o operație binară) se numește comutativă dacă inversând variabilele se obține același rezultat.

Vedea Glosar de algebră și Comutativitate

Concluzie

Concluzia este acea descriere de stare formulabilă într-un limbaj determinat, pe care o poate extrage un sistem interpretant, din analiză, după un algoritm determinat, a unor mesaje cu un conținut coerent și relativ complet.

Vedea Glosar de algebră și Concluzie

Concoida lui de Sluze

a În geometria algebrică concoidele lui de Sluze sunt o familie de curbe plane studiate în 1662 de matematicianul valon René François Walter, baron de Sluze.

Vedea Glosar de algebră și Concoida lui de Sluze

Concoidă

Concoida lui Nicomedes. Punctul fix ''O'' este punctul roșu, linia neagră este curba dată și fiecare pereche de curbe colorate este lungimea ''d'' de la intersecția cu linia pe care o face o rază în ''O.'' În cazul liniei albastre, ''d'' este mai mare decât distanța lui ''O'' față de linie, deci curba albastră superioară se arcuiește înapoi.

Vedea Glosar de algebră și Concoidă

Condiția lanțului ascendent

În matematică condiția lanțului ascendent (în – ACC)Cipu, p. 1 și condiția lanțului descendent (în – DCC)Cipu, p. 2 sunt proprietăți privind caracterul finit ale unor structuri algebrice, cea mai mare importanță având-o pentru idealele din anumite inele comutative.

Vedea Glosar de algebră și Condiția lanțului ascendent

Conexitate

În matematică, conexitatea este proprietatea unui obiect matematic de a consta, într-un anume sens, „dintr-o singură bucată” (este integru).

Vedea Glosar de algebră și Conexitate

Conjuncție

În gramatică, conjuncția este un cuvânt sau un grup de cuvinte care leagă între ele două tipuri de entități: în cadrul propoziției – unități sintactice cu aceeași funcție și același rang sintactic, coordonate între ele, iar în cadrul frazei – propoziții cu aceeași funcție sau cu funcții diferite, în acest din urmă caz, una fiind subordonată celeilalteBidu-Vrănceanu 1997, pp.

Vedea Glosar de algebră și Conjuncție

Constantă (matematică)

În matematică cuvântul constantă are mai multe sensuri.

Vedea Glosar de algebră și Constantă (matematică)

Constantă matematică

O constantă matematică este o cantitate, de regulă număr real sau număr complex, care apare în mod natural în matematică și nu se modifică.

Vedea Glosar de algebră și Constantă matematică

Coordonate carteziene

În geometrie, sistemul de coordonate carteziene în plan este un sistem de coordonate care specifică fiecare punct în mod unic printr-o pereche de numere reale numite coordonate, ce reprezintă distanțele luate cu semn de la respectivul punct până la două drepte fixe orientate perpendicular, numite axe de coordonate, sau doar axe (singular axă) ale sistemului.

Vedea Glosar de algebră și Coordonate carteziene

Corespondență biunivocă

O funcție bijectivă, ''f'': ''X'' → ''Y'', unde X.

Vedea Glosar de algebră și Corespondență biunivocă

Corp (matematică)

În algebră, un corp se referă la o mulțime pe care sunt definite niște operații binare numite adunare, scădere, înmulțire și împărțire, cu aceleași proprietății algebrice ca operațiile corespunzătoare pe numerele reale (cu posibila excepție a comutativității înmulțirii; a se vedea mai jos).

Vedea Glosar de algebră și Corp (matematică)

Corp algebric închis

În matematică un corp este algebric închis dacă orice polinom din care nu este format doar dintr-o constantă (din inelul polinoamelor cu coeficienți în) are o rădăcină în.

Vedea Glosar de algebră și Corp algebric închis

Corp comutativ

n prim) În matematică un corp comutativCosmin Pelea, (curs 4), Universitatea Babeș-Bolyai, p. 1, accesat 2023-08-01 (uneori numit, simplu, corp) este o structură algebrică fundamentală din algebra abstractă.

Vedea Glosar de algebră și Corp comutativ

Criterii de divizibilitate

Un criteriu de divizibilitate este o modalitate scurtă și utilă de a determina dacă un număr întreg dat este divizibil cu un divizor fix fără a efectua împărțirea, de obicei se realizează prin examinarea cifrelor sale.

Vedea Glosar de algebră și Criterii de divizibilitate

Cuartică plană

În geometria algebrică o cuartică plană este o curbă plană de gradul al patrulea.

Vedea Glosar de algebră și Cuartică plană

Cuaternion

În matematică, cuaternionii, notați \mathbb H, sunt numere hipercomplexe non-comutative obținute prin extinderea mulțimii numerelor complexe de o manieră similară cu cea care a condus de la numerele reale la cele complexe.

Vedea Glosar de algebră și Cuaternion

Cubica Tschirnhausen

1.

Vedea Glosar de algebră și Cubica Tschirnhausen

Curbă

În matematică, noțiunea de curbă se referă la o categorie largă de obiecte unidimensionale continue.

Vedea Glosar de algebră și Curbă

Curbă de nivel

În matematică prin curbă de nivel a unei funcții reale, f, de n variabile reale este o mulțime în care funcția ia o anumită valoare constantă, c, adică: Cazul obișnuit apare la funcțiile de două, când mai sunt cunoscute drept linii de contur, izolinii sau izohipse.

Vedea Glosar de algebră și Curbă de nivel

Curbă plană

În geometrie, o curbă plană este o curbă ale cărei puncte se găsesc în plan (spre deosebire de curba strâmbă).

Vedea Glosar de algebră și Curbă plană

Curbură

Curbura (din latină: curvatura, "îndoitură") unui obiect geometric este o măsură cantitativă ce exprimă proprietatea de a nu fi rectiliniu pentru orice punct al figurii respective.

Vedea Glosar de algebră și Curbură

Dacă și numai dacă

În logică și domeniile conexe, ca matematică și filosofie, dacă și numai dacă este o expresie care se referă la un conector logic între propoziții cognitive în funcție de două condiții, care trebuie să fie ambele adevărate sau false.

Vedea Glosar de algebră și Dacă și numai dacă

Dată

De obicei o dată este sinonimă cu o informație.

Vedea Glosar de algebră și Dată

Deducție

Deducția este un proces de inferență cu propoziții logice.

Vedea Glosar de algebră și Deducție

Degenerare (matematică)

În matematică un caz degenerat este un caz limită al unei clase de obiecte care pare a fi diferit calitativ de (și de obicei mai simplu decât) restul clasei, iar termenul degenerare este condiția de a fi un caz degenerat.

Vedea Glosar de algebră și Degenerare (matematică)

Demonstrație matematică

În matematică, o demonstrație este un raționament prin care, pornind de la anumite propoziții fundamentale considerate ca adevărate (axiome sau oricare altă ipoteză precum o teoremă demonstrată anterior), se ajunge la anumite propoziții matematice care sunt în mod necesar adevărate.

Vedea Glosar de algebră și Demonstrație matematică

Determinant (matematică)

Determinantul este, în algebră, o funcție care atribuie oricărei matrici pătrate un număr.

Vedea Glosar de algebră și Determinant (matematică)

Dezvoltarea unui polinom

În matematică dezvoltarea unui polinom exprimat ca un produs de sume este aducerea sa la o formă de sumă de produse, uzual monoame, folosind faptul că înmulțirea este distributivă față de adunare.

Vedea Glosar de algebră și Dezvoltarea unui polinom

Diagonală principală

În algebra lineară, diagonala principală a unei matrice A este o colecție de elemente A_ unde i.

Vedea Glosar de algebră și Diagonală principală

Diagramă Euler

miniatura O diagramă Euler este un mijloc schematic de reprezentare a unor mulțimi și a relațiilor dintre acestea.

Vedea Glosar de algebră și Diagramă Euler

Diferență a două pătrate

În matematică diferența a două pătrate este un pătrat (număr înmulțit cu el însuși) scăzut dintr-un alt pătrat.

Vedea Glosar de algebră și Diferență a două pătrate

Diferență absolută

distanță dintre ele pe dreapta reală Diferența absolută a două numere reale este dată de, valoarea absolută a diferenței dintre ele.

Vedea Glosar de algebră și Diferență absolută

Dihotomie

Dihotomia este separarea unui întreg în două părți care nu se suprapun.

Vedea Glosar de algebră și Dihotomie

Distanță euclidiană

În matematică, distanța euclidiană sau metrica euclidiană este distanța „obișnuită” între două puncte, dată în coordonate carteziene de formula lui Pitagora.

Vedea Glosar de algebră și Distanță euclidiană

Distributivitate

Vizualizare a distributivității la numere pozitive În matematică, proprietatea de distributivitate a operațiilor binare este o generalizare a distributivității din algebra elementară, care afirmă că întotdeauna De exemplu, Se spune că înmulțirea este distributivă față de adunare.

Vedea Glosar de algebră și Distributivitate

Divizibilitate

În matematică noțiunea de divizor a apărut inițial în contextul aritmeticii numerelor întregi.

Vedea Glosar de algebră și Divizibilitate

Divizor

Un număr este numit divizor al altui număr, dacă se poate scrie ca produsul dintre și un alt număr întreg.

Vedea Glosar de algebră și Divizor

Divizor al lui zero

În algebră abstractă un element al unui inel se numește divizor al lui zero la stânga dacă există un diferit de zero în astfel încât.

Vedea Glosar de algebră și Divizor al lui zero

Dodecaedru

Dodecaedrul (în greacă: δωδεκάεδρον, de la δώδεκα 'doisprezece' + εδρον 'față') este un poliedru cu 12 fețe.

Vedea Glosar de algebră și Dodecaedru

Domeniu (teoria inelelor)

În matematică, în special în algebra abstractă, un domeniu este un inel nenul în care produsul oricăror două elemente nenule este diferit de zero (adică are proprietatea de anulare a produsului: implică sau).Lam, 2001, p. 3 Echivalent, un domeniu este un inel în care 0 este singurul divizor al lui zero la stânga (sau, echivalent, singurul divizor la dreapta al lui zero).

Vedea Glosar de algebră și Domeniu (teoria inelelor)

Domeniu c.m.m.d.c.

În matematică un domeniu c.m.m.d.c. sau domeniu GCD (din – GCD.

Vedea Glosar de algebră și Domeniu c.m.m.d.c.

Domeniu de definiție

În matematică, domeniul de definiție reprezintă mulțimea valorilor pentru care o funcție este definită.

Vedea Glosar de algebră și Domeniu de definiție

Domeniu de integritate

În matematică, în special în algebra abstractă, un domeniu de integritateCosmin Pelea, (curs 4), Universitatea Babeș-Bolyai, accesat 2023-08-01Ion Colojoară, Adriana Dragomir, Elemente de algebră superioară (manual pt. cl. a XII-a reală), București: Editura Didactică și Pedagogică, 1968, p.

Vedea Glosar de algebră și Domeniu de integritate

Dreapta reală

Dreapta reală În matematică dreapta reală este dreapta ale cărei puncte au coordonatele exprimate prin numere reale.

Vedea Glosar de algebră și Dreapta reală

Dreaptă

Reprezentarea unei porțiuni dintr-o '''dreaptă''' În matematică o dreaptă este o figură geometrică ce are doar o dimensiune, lungimea.

Vedea Glosar de algebră și Dreaptă

Dualitate (matematică)

În matematică, o dualitate transformă concepte, teoreme sau structuri matematice în alte concepte, teoreme sau structuri, printr-o transformare „unu la unu”, adesea (dar nu întotdeauna) prin intermediul unei operații de involuție: dacă dualul lui A este B, atunci dualul lui B este A.

Vedea Glosar de algebră și Dualitate (matematică)

E (constantă matematică)

Constanta matematică e este un număr irațional transcendent cu proprietatea că valoarea derivatei funcției f(x).

Vedea Glosar de algebră și E (constantă matematică)

Echivalență logică

În logică și matematică, afirmațiile p și q sunt considerate echivalente din punct de vedere logic dacă sunt demonstrabile unele prin altele într-un set de axiome, sau să aibă aceeași valoare de adevăr în orice model.

Vedea Glosar de algebră și Echivalență logică

Ecuație

În matematică, o ecuație este o propoziție logică ce stabilește o relație între două expresii matematice care sunt egale (o identitate) doar pentru anumite valori ale variabilelor implicate în acestea (sau chiar pentru nici o valoare).

Vedea Glosar de algebră și Ecuație

Ecuație de gradul al doilea

În matematică, ecuația algebrică de gradul al doilea este o ecuație polinomială de gradul doi.

Vedea Glosar de algebră și Ecuație de gradul al doilea

Ecuație de gradul întâi

Exemplu de reprezentare grafică a două ecuații liniare Ecuația de gradul întâi, denumită și ecuație liniară, este o ecuație polinomială de forma: adică este formată dintr-un termen constant și unul variabil.

Vedea Glosar de algebră și Ecuație de gradul întâi

Ecuație diferențială

În matematică, o ecuație diferențială este o ecuație pentru o funcție necunoscută de una sau mai multe variabile; ea are forma unei relații între funcția însăși și un număr de derivate ale sale de diferite ordine.

Vedea Glosar de algebră și Ecuație diferențială

Ecuație polinomială

În matematică, o ecuație polinomială, sau ecuație algebrică, este o ecuație de forma P(x).

Vedea Glosar de algebră și Ecuație polinomială

Egalitate (matematică)

În matematică egalitatea este o relație între două mărimi sau, mai general, între două expresii matematice, care afirmă că mărimile au aceeași valoare sau că expresiile reprezintă același obiect matematic, altfel spus o relație de identitate la nivel logic noțional.

Vedea Glosar de algebră și Egalitate (matematică)

Ehrenfried Walther von Tschirnhaus

Ehrenfried Walther von Tschirnhaus (sau Tschirnhausen, n. 10 aprilie 1651 - d. 11 octombrie 1708) a fost un matematician, fizician, medic și filozof german.

Vedea Glosar de algebră și Ehrenfried Walther von Tschirnhaus

Electronică

Electronica reprezintă o disciplină din domeniul fizicii aplicate, care se ocupă cu studiul dispozitivelor electronice și al circuitelor care includ aceste elemente (circuite electronice), folosite în procese de comandă, reglare, măsurare, ingineria, tehnologia și aplicațiile care se ocupă cu emisia, fluxul și controlul electronilor în vid și materie.

Vedea Glosar de algebră și Electronică

Element absorbant

În matematică un element absorbantMariana Dumitru, (teză de doctorat, 2010, p. 114), Universitatea „Ovidius” din Constanța, accesat 2023-09-18 este un tip special de element al unei mulțimi în raport cu o operație binară pe acea mulțime.

Vedea Glosar de algebră și Element absorbant

Element algebric

În matematică, dacă este o Extensie de corp a lui, atunci un element din se numește element algebric peste, sau doar algebric peste dacă există vreun polinom nenul cu coeficienți în astfel încât.

Vedea Glosar de algebră și Element algebric

Element conjugat

În matematică, în special în teoria corpurilor, elementul conjugat al unui element algebric α, pe o Extensie de corp L/K, sunt rădăcinile unui polinom minim pK,α(x) în α pe K. Elementele conjugate mai sunt cunoscute drept conjugate Galois, sau, simplu conjugate.

Vedea Glosar de algebră și Element conjugat

Element neutru

În algebră, elementul neutru al unei legi de compoziție f: A \times A \rightarrow A este un element e \in A care, compus cu oricare element a \in A, îl lasă neschimbat: unde s-a notat f(a, b).

Vedea Glosar de algebră și Element neutru

Element opus

În matematică, elementul opus, pe scurt opusul, unui număr este numărul care adunat la dă suma zero, zero fiind elementul neutru al operației de adunare.

Vedea Glosar de algebră și Element opus

Element prim

În matematică, în special în algebra abstractă, un element prim al unui inel comutativ este un obiect care satisface anumite proprietăți asemănătoare cu cele ale numerelor prime din numerele întregi și ale.

Vedea Glosar de algebră și Element prim

Element simetric

În algebra abstractă, ideea de element simetric generalizează conceptele de opus (în raport cu adunarea) și invers (în raport cu înmulțirea) pentru o operație binară oarecare.

Vedea Glosar de algebră și Element simetric

Element zero

În matematică un element zero este una dintre mai multele generalizări ale numărul zero în alte structuri algebrice.

Vedea Glosar de algebră și Element zero

Enunț (lingvistică)

Termenul enunț se referă la o secvență a vorbirii despre care nu s-au formulat ipoteze în termeni de lingvistică teoretică, în opoziție cu noțiunea de propoziție, care este definită în teoriile gramaticaleCrystal 2008, pp. 505–506.

Vedea Glosar de algebră și Enunț (lingvistică)

Europa

Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.

Vedea Glosar de algebră și Europa

Eveniment

Evenimentul este o întâmplare importantă, remarcabilă, fapt de mare însemnătate, în viața socială ori particulară, el poate fi un lucru neașteptat, întâmplare fericită sau tragică.

Vedea Glosar de algebră și Eveniment

Expresie algebrică

În matematică, o expresie algebrică este o expresie formată din constante numerice, variabile și operațiile algebrice de (adunare, scădere, înmulțire, împărțire și ridicare la putere în care exponentul este un număr rațional).

Vedea Glosar de algebră și Expresie algebrică

Expresie bine definită

În matematică o expresie bine definită sau expresie neambiguă este o expresie căreia definiția sa îi conferă o interpretare sau valoare unică.

Vedea Glosar de algebră și Expresie bine definită

Expresie matematică

În matematică, o expresie sau expresie matematică este o combinație finită de simboluri, bine formată după reguli care depind de context.

Vedea Glosar de algebră și Expresie matematică

Extensie algebrică

În algebră abstractă, o extensie de corp L/K se numește algebrică dacă fiecare element din L este algebric peste K, adică dacă fiecare element din L este o rădăcină a unor polinom nenul cu coeficienți în K. Extensiile de corp care nu sunt algebrice, adică care conțin elemente transcendente se numesc transcendente.

Vedea Glosar de algebră și Extensie algebrică

Extensie de corp

În matematică, în special în algebră, o extensie de corpDumitru Bușneag, (fișa fisciplinei), Universitatea din Craiova, 2008, accesat 2023-10-30 este o pereche de corpuri E\subseteq F, astfel încât operațiunile lui E sunt cele ale lui F restricționate la E. În acest caz F este o extensie de corp a lui E, iar E este un subcorp al lui F.

Vedea Glosar de algebră și Extensie de corp

Extensie esențială

În matematică, în special în teoria modulelor, fiind dat un inel R și un R- M cu un submodul N, se spune că modulul M este o extensie esențialăDumitru Bușneag,, Craiova: Editura Universitaria, 2001,, p. 64 a lui N (sau despre N se spune că este un submodul esențial sau mare din M) dacă pentru orice submodul H din M Ca un caz particular, un ideal esențial stâng al lui R este un ideal stâng care este esențial ca submodul al modulului stâng RR.

Vedea Glosar de algebră și Extensie esențială

Familie de curbe

ortogonale În geometrie o familie de curbe este o mulțime de curbe, fiecare dintre acestea fiind definită de o funcție sau ecuație parametrică în care unul sau mai mulți dintre parametri sunt variabili.

Vedea Glosar de algebră și Familie de curbe

Fenomen

Un fenomen (din limba greacă: phainómenon.

Vedea Glosar de algebră și Fenomen

Formă

O jucărie pentru copii folosită pentru învățarea diverselor forme O formă sau figură este forma unui obiect sau a marginii sale exterioare, a conturului sau a suprafeței exterioare, spre deosebire de alte proprietăți precum culoare, textură sau tip de material.

Vedea Glosar de algebră și Formă

Formă biliniară

Fie un spațiu vectorial peste un corp comutativ.

Vedea Glosar de algebră și Formă biliniară

Formă simplectică

În geometria diferențială, peste un spațiu fibrat vectorial real E\rightarrow P\,, forma simplectică \omega\, este dată de o familie de forme biliniare nedegenerate \omega_x\, peste spațiul fibrat E_x\,, punctul x \in P \, apaținând lui C^.

Vedea Glosar de algebră și Formă simplectică

Formulă Plücker

În matematică o formulă Plücker, numită după Julius Plücker, face parte dintr-o familie de formule de un anumit tip, dezvoltat pentru prima dată de Plücker în anii 1830, formule care sunt relații între anumiți invarianți numerici ai și invarianții corespunzători ai.

Vedea Glosar de algebră și Formulă Plücker

Fracție

Un tort cu un sfert îndepărtat. Restul de trei sferturi sunt delimitate de linii punctate și etichetate cu fracția 1/4. O fracție (din.

Vedea Glosar de algebră și Fracție

Fracție algebrică

În algebră o fracție algebrică este o fracție în care numărătorul și numitorul sunt expresii algebrice.

Vedea Glosar de algebră și Fracție algebrică

Fracție zecimală periodică

Sunt numere raționale (pot fi reprezentate ca un raport între 2 întregi), care nu pot fi reprezentate în baza zece cu un număr finit de zecimale.

Vedea Glosar de algebră și Fracție zecimală periodică

Franța

Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Vedea Glosar de algebră și Franța

Friză

Detaliu din friza Partenonului, compusă din triglife și metope În arhitectura clasică, friza este o parte componentă a antablamentului, cuprinsă între arhitravă și cornișă, de obicei împodobită cu picturi, basoreliefuri, caneluri ș.a. Alte sensuri de utilizare ale cuvântului sunt.

Vedea Glosar de algebră și Friză

Funcția semn

În matematică, funcția semn sau funcția signum (denumire provenită din latinescul signum pentru semn) este o funcție impară pentru numere reale.

Vedea Glosar de algebră și Funcția semn

Funcția zeta Artin–Mazur

În matematică funcția zeta Artin–Mazur este o funcție utilizată pentru a studia funcțiile iterate care apar în sistemele dinamice și în fractali.

Vedea Glosar de algebră și Funcția zeta Artin–Mazur

Funcția zeta Ihara

În matematică funcția zeta Ihara este o funcție asociată cu un graf finit.

Vedea Glosar de algebră și Funcția zeta Ihara

Funcția zeta locală

În teoria numerelor funcția zeta locală (uneori numită funcția zeta congruentă sau funcția zeta Hasse–Weil) este o funcție a cărei derivată logaritmică este o funcție generatoare pentru numărul de soluții ale unui set de ecuații definite pe un corp finit.

Vedea Glosar de algebră și Funcția zeta locală

Funcția zeta Riemann

zerourile. În matematică, funcția zeta Riemann, numită după matematicianul german Bernhard Riemann, este o funcție cu semnificație importantă în teoria numerelor din cauza relației pe care o are cu distribuția numerelor prime.

Vedea Glosar de algebră și Funcția zeta Riemann

Funcția zeta Ruelle

În matematică funcția zeta Ruelle este o funcție asociată cu un sistem dinamic.

Vedea Glosar de algebră și Funcția zeta Ruelle

Funcția zeta Selberg

Funcția zeta Selberg a fost introdusă de Atle Selberg în 1956.

Vedea Glosar de algebră și Funcția zeta Selberg

Funcție

Diagramă reprezentând o funcție cu domeniul \ 1, 2, 3, 4 \ și codomeniul \ a, b, c, d \ În matematică, o funcție este o relație care asociază fiecărui element dintr-o mulțime (domeniul) un singur element dintr-o altă (posibil din aceeași) mulțime (codomeniul).

Vedea Glosar de algebră și Funcție

Funcție algebrică de gradul al treilea

Acest articol tratează funcția cubică de o variabilă.

Vedea Glosar de algebră și Funcție algebrică de gradul al treilea

Funcție concavă

În matematică o funcție reală de variabilă reală este concavă pe un interval atunci când graficul său se află deasupra dreptei care unește punctele ce reprezintă valorile funcției la extremitățile intervalului.

Vedea Glosar de algebră și Funcție concavă

Funcție convexă

Graficul unei funcţii convexe În matematică, o funcție reală de o variabilă reală este convexă pe un interval atunci când graficul său se află sub dreapta care unește punctele ce reprezintă valoarea funcției în extremitățile intervalului.

Vedea Glosar de algebră și Funcție convexă

Funcție derivabilă

O funcție derivabilă În matematică o funcție derivabilă de variabilă reală este o funcție a cărei derivată există în orice punct din domeniul său.

Vedea Glosar de algebră și Funcție derivabilă

Funcție exponențială

Funcția exponențială este una din cele mai importante funcții din matematică.

Vedea Glosar de algebră și Funcție exponențială

Funcție injectivă

În această diagramă, componentele funcției pot fi listate astfel: 1D, 2B, 3A, C O funcție f:A\rightarrow B se numește injectivă dacă oricare ar fi x,y\in A două elemente x\neq y diferite din domeniul de definiție atunci imaginile acestor elemente sunt și ele diferite f(x)\neq f(y).

Vedea Glosar de algebră și Funcție injectivă

Funcție iterată

Iterarea unei funcții se referă la compunerea unei funcții matematice cu ea însăși de un număr nelimitat de ori, proces denumit iterare.

Vedea Glosar de algebră și Funcție iterată

Funcție liniară

În matematică termenul funcție liniară se referă la două noțiuni diferite, dar înrudite.

Vedea Glosar de algebră și Funcție liniară

Funcție mărginită

funcții mărginite (cu roșu) și a uneia nemărginite (cu albastru). Intuitiv, graficul unei funcții mărginite rămâne într-o bandă orizontală, în timp ce graficul unei funcții nemărginite nu. În matematică o funcție reală sau complexă, definită pe o mulțime, este mărginită dacă mulțimea valorilor funcției este mărginită.

Vedea Glosar de algebră și Funcție mărginită

Funcție meromorfă

Funcția gamma este meromorfă pe tot planul complex În domeniul matematic al analizei complexe o funcție meromorfă pe o submulțime deschisă a planului complex este o funcție care este olomorfă pe întreaga cu excepția unei mulțimi de puncte izolate, care sunt poli ai funcției.

Vedea Glosar de algebră și Funcție meromorfă

Funcție olomorfă

În analiza complexă, o funcție complexă este olomorfă într-un punct z_0 al planului complex dacă este complex derivabilă într-o vecinătate a punctului.

Vedea Glosar de algebră și Funcție olomorfă

Funcție periodică

O funcție periodică este o funcție cu valori care se repetă pe intervale ale domeniului de definiție.

Vedea Glosar de algebră și Funcție periodică

Funcție rațională

În matematică o funcție rațională este orice funcție care poate fi definită printr-o fracție rațională, care este o fracție algebrică în care atât numărătorul, cât și numitorul sunt polinoame.

Vedea Glosar de algebră și Funcție rațională

Funcție simetrică

În matematică, o funcție de n variabile este simetrică dacă valoarea ei este aceeași, indiferent de ordinea argumentelor sale.

Vedea Glosar de algebră și Funcție simetrică

Gândire

Hamangia Rodin Gândirea sau cugetarea este însușirea creierului omenesc de a reflecta în mod generalizat și abstract realitatea obiectivă prin teorii, judecăți etc.

Vedea Glosar de algebră și Gândire

Geodezică

Liniile curbe AB, BC și CA de pe sferă sunt arce de sferă, deci '''geodezice''', alcătuind un triunghi curbiliniu sau '''geodezic'''. În matematică O geodezică (plural, geodezice) este o generalizare a noțiunii de linie dreaptă într-un spațiu curbiliniu.

Vedea Glosar de algebră și Geodezică

Geometrie

Geometria (din γεωμετρία; geo.

Vedea Glosar de algebră și Geometrie

Geometrie algebrică

bidimensional. Geometria algebrică este o ramură a matematicii, care, așa cum numele o sugerează, combină algebra, în special algebra comutativă cu geometria.

Vedea Glosar de algebră și Geometrie algebrică

Glosar

Glosar (din greaca veche glossárion) este o listă sau colecție de cuvinte regionale întâlnite într-un text sau culese dintr-o regiune, cuvinte învechite (arhaisme) sau puțin cunoscute (neologisme), însoțite de explicația lor, concepută ca anexă la o lucrare științifică ori beletristică sau ca operă independentă.

Vedea Glosar de algebră și Glosar

Gradul unei extensii de corp

În matematică, în special în teoria corpurilor, gradul unei extensii de corp este o măsură aproximativă a „dimensiunii” extensiei corpului.

Vedea Glosar de algebră și Gradul unei extensii de corp

Gradul unei varietăți algebrice

În matematică gradul unei sau varietăți proiective de dimensiunea este numărul punctelor de intersecție ale varietății cu hiperplane aflate în poziția generală.

Vedea Glosar de algebră și Gradul unei varietăți algebrice

Gradul unui polinom

În matematică, gradul unui polinom este cel mai mare dintre gradele monoamelor polinomului (adică al termenilor individuali) cu coeficienți diferiți de zero.

Vedea Glosar de algebră și Gradul unui polinom

Graf

Fig. 1 - Graf neorientat. Fig. 2 - Graf orientat. În matematică și mai specific în teoria grafurilor, un graf (la plural: grafuri) este o structură care corespunde unui grup de obiecte, în care unele perechi de obiecte sunt într-un anumit sens „legate” reciproc.

Vedea Glosar de algebră și Graf

Graficul unei funcții

punctul de minim global pentru intervalul respectiv. În matematică, graficul unei funcții din în este mulțimea perechilor ordonate.

Vedea Glosar de algebră și Graficul unei funcții

Grup (matematică)

cub Rubik formează un grup. În matematică, un grup este o mulțime prevăzută cu o operație binară care combină orice două elemente ale ei pentru a forma un al treilea element în așa fel încât sunt satisfăcute patru condiții, denumite axiomele grupurilor, și anume închiderea, asociativitatea, existența elementului neutru, respectiv a elementului simetric.

Vedea Glosar de algebră și Grup (matematică)

Grup abelian

Aplicabil în special la grupuri, termenul de "abelian" (de la numele matematicianului norvegian Niels Henrik Abel) este echivalent cu comutativ și desemnează orice operație binară definită pe o mulțime M, închisa în raport cu acestă mulțime, și care îndeplinește: De exemplu, adunarea numerelor reale este o operație comutativă (abeliană), pentru că: Categorie:Structuri algebrice.

Vedea Glosar de algebră și Grup abelian

Grup Coxeter

În matematică, un grup Coxeter, numit după H.S.M. Coxeter, este un grup abstract care admite o descriere formală în funcție de reflexii (sau oglindiri).

Vedea Glosar de algebră și Grup Coxeter

Grup de izometrie

În matematică grupul de izometrie al unui spațiu metric este mulțimea tuturor izometriilor bijective (adică aplicații bijective, care păstrează distanța) din spațiul metric pe el însuși, cu ca operație de grup.

Vedea Glosar de algebră și Grup de izometrie

Grup de simetrie

permută tetraedru prin poziții. Cele 12 rotații formează '''grupul de''' '''rotație (simetrie)''' din figură. În teoria grupurilor, grupul de simetrie al unui obiect geometric este grupul tuturor transformărilor în raport cu care obiectul este, dotat cu operația de.

Vedea Glosar de algebră și Grup de simetrie

Grup diedral

Grupul de simetrie al unui fulg de zăpadă este D6, o simetrie diedrală, la fel ca aceea a hexagonului regulat axe de simetrie de reflexie a hexagonului regulat În matematică un grup diedral este grupul de simetrii al unui poligon regulat, care include rotații și reflexii.

Vedea Glosar de algebră și Grup diedral

Grup diedral infinit

În matematică grupul diedral infinit Dih∞ este un grup infinit cu proprietăți analoge cu cele ale unui Grup diedral finit.

Vedea Glosar de algebră și Grup diedral infinit

Grup discret

Numerele întregi cu topologia lor obișnuită sunt un subgrup discret al numerelor reale În matematică un precum este numit grup discret dacă nu există un punct de acumulare în el (adică, pentru fiecare element din, există o vecinătate care conține doar acel element).

Vedea Glosar de algebră și Grup discret

Grup ortogonal

În matematică, grupul ortogonal în dimensiuni, notat, este grupul de transformări de conservare a distanței a spațiului euclidian de dimensiune și a unui punct fix, originea.

Vedea Glosar de algebră și Grup ortogonal

Grup trivial

În matematică un grup trivialGrigore Călugăreanu,, Universitatea Babeș-Bolyai, p. 13, accesat 2023-05-09 este un grup format dintr-un singur element.

Vedea Glosar de algebră și Grup trivial

Homomorfism

În algebră, printr-un homomorfism este o aplicație care conservă structura între două structuri algebrice de același tip (așa cum ar fi două grupuri, două inele sau două spații vectoriale).

Vedea Glosar de algebră și Homomorfism

Icosaedru

Icosaedru regulat convex. În geometrie, un icosaedru este un poliedru cu 20 de fețe.

Vedea Glosar de algebră și Icosaedru

Ideal (teoria inelelor)

În matematică, mai exact în, un idealCosmin Pelea, (curs 4), Universitatea Babeș-Bolyai, accesat 2023-08-01Aurelian Claudiu Volf, (curs, p. 121), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, accesat 2023-05-09 (plural: ideale) al unui inel este o submulțime particulară a elementelor sale.

Vedea Glosar de algebră și Ideal (teoria inelelor)

Ideal fracționar

În matematică, în special în, noțiunea de ideal fracționar este introdusă în contextul domeniilor de integritate și este deosebit de fructuoasă în studiul.

Vedea Glosar de algebră și Ideal fracționar

Ideal ireductibil

În matematică, despre un '''ideal''' propriu al unui inel comutativ se spune că este ireductibil dacă nu poate fi scris ca intersecția a două ideale strict mai mari.

Vedea Glosar de algebră și Ideal ireductibil

Ideal maximal

În matematică, mai exact în, un ideal maximalAurelian Claudiu Volf, (curs, p. 10), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, accesat 2023-05-09 este un ideal care este maximal dintre toate idealele proprii.

Vedea Glosar de algebră și Ideal maximal

Ideal minimal

În matematică, mai exact în, un ideal minimal al unui inel R este un ideal bilateral nenul care nu conține niciun alt ideal bilateral nenul.

Vedea Glosar de algebră și Ideal minimal

Ideal nilpotent

În matematică, în special în, se spune despre un ideal I într-un inel R că este un ideal nilpotent dacă există un număr natural astfel încât I^k.

Vedea Glosar de algebră și Ideal nilpotent

Ideal prim

ideale primare. În algebră un ideal primAurelian Claudiu Volf, (curs, p. 121), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, accesat 2023-05-09 este o submulțime a unui inel care are mai multe proprietăți importante asemănătoare cu cele ale numerelor prime (întregi) din inel.

Vedea Glosar de algebră și Ideal prim

Ideal primar

În matematică, în special algebra comutativă, se spune că un ideal propriu al unui inel comutativ este primar dacă ori de câte ori este un element din, atunci sau sunt și ele elemente din pentru unele De exemplu, în inelul numerelor întregi Z, este un ideal primar dacă este un număr prim.

Vedea Glosar de algebră și Ideal primar

Ideal primitiv

În matematică, în special în, un ideal primitivFlorin Rădulescu, Raport științific privind implementarea proiectului Cercetări în Algebre de Operatori și Aplicații în Teoria Numerelor în perioada 1 Septembrie 2013-30 Septembrie 2016, Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române, p.

Vedea Glosar de algebră și Ideal primitiv

Ideal principal

În matematică, în special în, un ideal principal este un ideal I, într-un inel R care este generat de un singur element a din R prin înmulțire cu fiecare element din R.Tiberiu Dumitrescu, (curs, p. 67), Universitatea din București, 2006, accesat 2023-05-09 Termenul are și un alt sens, similar, în, unde se referă la un într-o P, generat de un singur element x \in P, adică mulțimea tuturor elementelor mai mici sau egale cu x din P.

Vedea Glosar de algebră și Ideal principal

Ideal regulat

În matematică, în special în, un ideal regulat se poate referi la mai multe concepte.

Vedea Glosar de algebră și Ideal regulat

Identitate (matematică)

numerele reale În matematică funcția identitate, sau aplicația identitate, sau transformarea identică, este o funcție a cărei valoare este egală cu cea a argumentului.

Vedea Glosar de algebră și Identitate (matematică)

Identitatea crosei de hochei

În combinatorică identitatea: pentru n,r\in\mathbb, \ n\geq r, sau echivalent, imaginea în oglindă prin substituția j\to i-r: pentru n,r\in\mathbb, \ n\geq r este cunoscută drept crosă de hochei, Denumirea provine din reprezentarea grafică a identității pe triunghiul lui Pascal: când sunt evidențiați termenii sumați și suma însăși, forma care apare amintește vag de o crosă de hochei.

Vedea Glosar de algebră și Identitatea crosei de hochei

Imaginea unei funcții

f. În matematică, imaginea unei funcții f \colon X \to Y este mulțimea formată din toate valorile pe care le lua funcția.

Vedea Glosar de algebră și Imaginea unei funcții

India

India, oficial Republica India, este o țară din sudul Asiei.

Vedea Glosar de algebră și India

Inducție matematică

Inducţia matematică poate fi asemănată efectului căderii pieselor de domino. Inducția matematică („raționamentul prin recurență” sau „inducția completă infinită”) este o modalitate de demonstrație utilizată în matematică pentru a stabili dacă o anumită propoziție este valabilă pentru un număr nelimitat de cazuri, contorul cazurilor parcurgând toate numerele naturale.

Vedea Glosar de algebră și Inducție matematică

Industrie

O industrie este o ramură a producției materiale și a economiei naționale, care cuprinde totalitatea întreprinderilor (uzine, centrale electrice, fabrici, mine etc.) ocupate cu producția uneltelor de muncă, cu extracția materiilor prime, a materialelor și combustibililor și cu prelucrarea ulterioară a produselor obținute.

Vedea Glosar de algebră și Industrie

Inegalitate

În matematică, o inegalitate este o expresie care exprimă faptul că o cantitate este „mai mare” decât o altă.

Vedea Glosar de algebră și Inegalitate

Inel

Inel și verighetă pe degetul ''inelar'' stâng Un inel este un obiect decorativ purtat în jurul unui deget, de regulă ca bijuterie.

Vedea Glosar de algebră și Inel

Inel (matematică)

Un inel I.

Vedea Glosar de algebră și Inel (matematică)

Inel artinian

În matematică, în special în algebra abstractă, un inel artinianMihai Cipu (curs), Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române, accesat 2023-11-02 este un inel care satisface condiția lanțului descendent la idealele unilaterale, adică nu există o succesiune infinită descendentă de ideale.

Vedea Glosar de algebră și Inel artinian

Inel comutativ

Un inel R se numește inel comutativ dacă operația de înmulțire este comutativă: a*b.

Vedea Glosar de algebră și Inel comutativ

Inel factor

În, o ramură a algebrei abstracte, un inel factorTiberiu Dumitrescu, (curs, p. 70), Universitatea din București, accesat 2023-10-15Alexandru Dincă, Christina Dan,, Craiova, Ed.

Vedea Glosar de algebră și Inel factor

Inel nul

În teoria inelelor inelul nul,Tiberiu Dumitrescu, (curs, p. 61), Universitatea din București, accesat 2023-05-09Zalán Bodó,, Universitatea Babeș-Bolyai, p. 19, accesat 2023-05-09Aurelian Claudiu Volf, (curs, p. 121), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, accesat 2023-05-09 inelul zeroGrigore Călugăreanu,, Universitatea Babeș-Bolyai, p.

Vedea Glosar de algebră și Inel nul

Inel prim

În algebra abstractă un inel prim este un inel nenul în care pentru oricare două elemente și din, pentru orice din implică fie, fie.

Vedea Glosar de algebră și Inel prim

Inel primitiv

În, o ramură a algebrei abstracte, un inel primitiv stâng este un inel care are un stâng fidel.

Vedea Glosar de algebră și Inel primitiv

Inel redus

În un inel redus este un inel care nu are elemente nilpotente nenule.

Vedea Glosar de algebră și Inel redus

Inel semiprim

ideale primare. În inelele semiprime și idealele semiprime sunt generalizări ale inelelor prime și ale idealelor prime.

Vedea Glosar de algebră și Inel semiprim

Inel semiprimitiv

În algebră un inel semiprimitiv sau inel semisimplu Jacobson este un inel al cărui este zero.

Vedea Glosar de algebră și Inel semiprimitiv

Infinit

Diferite reprezentări (simboluri) ale conceptului matematic de infinit Infinit (din — nemărginit; notație: ∞) se referă la mai multe concepte distincte, de obicei legate de ideea de „fără sfârșit” sau „mai mare decât cel mai mare lucru la care te poți gândi”, care apar în filozofie, matematică, teologie, dar și în viața cotidiană.

Vedea Glosar de algebră și Infinit

Integrală

În analiza matematică, integrala unei funcții este o generalizare a noțiunilor de arie, masă, volum și sumă.

Vedea Glosar de algebră și Integrală

Intersecție (matematică)

Intersecția a două mulțimi (diagramă Venn). În matematică, intersecția A ∩ B a două mulțimi A și B este mulțimea care conține toate elementele din A care aparțin și lui B (sau, echivalent, toate elementele din B care aparțin și lui A), dar nu și alte elemente.

Vedea Glosar de algebră și Intersecție (matematică)

Interval (matematică)

Interval este un termen de bază al algebrei și analizei matematice.

Vedea Glosar de algebră și Interval (matematică)

Interval unitate

axei numerelor În matematică intervalul unitate este intervalul închis, adică mulțimea numerelor reale care sunt mai mari sau egale cu și mai mici sau egale cu.

Vedea Glosar de algebră și Interval unitate

Involuție (matematică)

În matematică, o involuție, sau o funcție involutivă, este o funcție care este inversa ei înseși pentru orice din domeniul de definiție al.

Vedea Glosar de algebră și Involuție (matematică)

Izometrie

p.

Vedea Glosar de algebră și Izometrie

Judecată

Judecata este o propoziție logico-gramaticală care exprimă apartenența sau neapartenența unei proprietăți la un obiect.

Vedea Glosar de algebră și Judecată

La stânga și la dreapta

În algebră termenii la stânga și la dreaptaDumitru Bușneag (coord.), Florentina Boboc, Dana Piciu,, Craiova: Ed.

Vedea Glosar de algebră și La stânga și la dreapta

Lege de compoziție

În mod frecvent se vorbește despre ''operații'' matematice pe anumite mulțimi.

Vedea Glosar de algebră și Lege de compoziție

Legea absorbției

În algebră, legea absorbției reprezintă proprietatea unei perechi de operații f, g: M \times M \longrightarrow M, \! notate f(x, y).

Vedea Glosar de algebră și Legea absorbției

Lemniscată

În geometria algebrică, noțiunea de lemniscată se poate referi la oricare dintre curbele în formă de 8 sau ∞, dintre care cea mai cunoscută este Lemniscata lui Bernoulli denumită astfel de acesta în 1694.

Vedea Glosar de algebră și Lemniscată

Lemniscată polinomială

x+iy.

Vedea Glosar de algebră și Lemniscată polinomială

Listă de figuri geometrice

Cubul Figurile geometrice sunt mulțimi nevide de puncte.

Vedea Glosar de algebră și Listă de figuri geometrice

Literă

O literă este un semn grafic din scrierea segmentală a unei limbi, corespunzând unui fonem.

Vedea Glosar de algebră și Literă

Logaritm

nu o atinge și nu se intersectează cu ea. În matematică, logaritmul este operația inversă a ridicării la putere.

Vedea Glosar de algebră și Logaritm

Logaritm discret

În matematică, pentru numerele reale date și, logaritmul este un număr astfel încât.

Vedea Glosar de algebră și Logaritm discret

Logaritm natural

Graficul funcției logaritm natural Logaritmul natural (abreviat ln(x) sau loge(x)) al unui număr este logaritmul său în baza e, unde e este o constantă matematică transcendentă și irațională, aproximativ egală cu 2,718281828.

Vedea Glosar de algebră și Logaritm natural

Logaritm zecimal

Graficul funcției logaritm zecimal Logaritmul zecimal (abreviat lg(x) sau log10(x)) al unui număr este logaritmul său în baza 10.

Vedea Glosar de algebră și Logaritm zecimal

Logică

Prin logică (din greaca veche λογική, logike) se înțelege folosirea rațiunii în realizarea anumitor activități.

Vedea Glosar de algebră și Logică

Logică matematică

Logica matematică este un subdomeniu al matematicii.

Vedea Glosar de algebră și Logică matematică

Mantisă

În informatică mantisa unui număr reprezentat în sau în virgulă mobilă constă din.

Vedea Glosar de algebră și Mantisă

Marea teoremă a lui Fermat

Marea teoremă a lui Fermat este o celebră teoremă de teoria numerelor.

Vedea Glosar de algebră și Marea teoremă a lui Fermat

Matematică

Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.

Vedea Glosar de algebră și Matematică

Matrice

În matematică, o matrice (plural matrice sau matrici) este un tabel dreptunghiular de numere, sau mai general, de elemente ale unei structuri algebrice de tip inel.

Vedea Glosar de algebră și Matrice

Matrice adjunctă

În matematică matricea adjunctă,Veronica Teodora Borcea, Cătălina Ileana Davideanu, Corina Forăscu, Probleme de algebră liniară, Iași, Ed.

Vedea Glosar de algebră și Matrice adjunctă

Matrice cu toate elementele 1

În algebra liniară, o matrice cu toate elementele 1 este o matrice în care fiecare element are valoarea 1.

Vedea Glosar de algebră și Matrice cu toate elementele 1

Matrice de adiacență

În teoria grafurilor și informatică, o matrice de adiacență este o matrice pătrată folosită pentru a reprezenta un graf finit.

Vedea Glosar de algebră și Matrice de adiacență

Matrice de blocuri

În matematică o matrice de blocuriTiberiu Trif,, Universitatea Babeș-Bolyai, accesat 2023-04-18 este o matrice care este interpretată ca fiind împărțită în secțiuni numite blocuri sau submatrici.

Vedea Glosar de algebră și Matrice de blocuri

Matrice de comutare

În matematică, în special în algebra liniară, o matrice de comutare este folosită pentru transformarea formei vectorizate a unei matrice în forma vectorizată a transpusei.

Vedea Glosar de algebră și Matrice de comutare

Matrice extinsă

În algebra liniară o matrice extinsă este o matrice obținută prin adăugarea coloanelor a două matrici date, de obicei în scopul efectuării acelorași operații elementar pe linii la fiecare dintre matricile date.

Vedea Glosar de algebră și Matrice extinsă

Matrice idempotentă

În algebra liniară, o matrice idempotentă este o matrice care, atunci când este înmulțită cu ea însăși, rezultatul este tot ea însăși.

Vedea Glosar de algebră și Matrice idempotentă

Matrice pătrată

diagonala principală a matricii pătrate. În acest caz, diagonala principală a matricii conține elementele ''a''11.

Vedea Glosar de algebră și Matrice pătrată

Matrice transpusă

În algebra liniară, transpusa unei matrice A este o altă matrice AT (scrisă și A′, Atr, tA sau At) creată prin una dintre următoarele metode echivalente.

Vedea Glosar de algebră și Matrice transpusă

Matrice unitate

În algebra liniară, matricea unitate (sau matricea identitate) de ordinul n este matricea pătrată n × n care conține '''1''' pe diagonala principală și '''0''' în afara acesteia.

Vedea Glosar de algebră și Matrice unitate

Matricea coeficienților

În algebra liniară matricea coeficienților este o matrice ale cărei elemente sunt coeficienții variabilelor dintr-un set de ecuații liniare.

Vedea Glosar de algebră și Matricea coeficienților

Matricea lui Toeplitz

Matricea lui Toeplitz (numită astfel după Otto Toeplitz) este, în algebra liniară, o matrice cu orice diagonală, ce coboară de la stânga la dreapta, constantă.

Vedea Glosar de algebră și Matricea lui Toeplitz

Matricea Vandermonde

În algebră, o matrice Vandermonde, numită după Alexandre-Théophile Vandermonde, este o matrice de forma: 1 & \alpha_1 & \alpha_1^2 & \dots & \alpha_1^\\ 1 & \alpha_2 & \alpha_2^2 & \dots & \alpha_2^\\ 1 & \alpha_3 & \alpha_3^2 & \dots & \alpha_3^\\ \vdots & \vdots & \vdots & \ddots &\vdots \\ 1 & \alpha_m & \alpha_m^2 & \dots & \alpha_m^ \end Determinantul unei matrici pătratice Vandermonde (m.

Vedea Glosar de algebră și Matricea Vandermonde

Maxim și minim

Maxime și minime locale și globale pentru funcția \quad \fraccos(3\pi x)x, \quad 0,1 \le x \le 1,1 În analiza matematică, maximele și minimele (pluralele respective ale maxim și minim) ale unei funcții, cunoscute împreună drept puncte extreme (pluralul de la punct extrem), sunt cea mai mare și cea mai mică valoare a funcției, fie în cadrul unui interval (extremul local sau relativ), sau pe întregul domeniu al unei funcții (extremul global sau absolut).

Vedea Glosar de algebră și Maxim și minim

Maximal

În matematică (în special în teoria mulțimilor), un element se definește a fi maximal dacă nu există (nu poate fi găsit) un altul strict mai mare care să-l includă.

Vedea Glosar de algebră și Maximal

Mărime fizică

O mărime fizică este o proprietate a unei stări sau a unui proces ale unui sistem fizic, care este observabilă și măsurabilă Răduleț, Remus și colaboratorii, Lexiconul Tehnic Român, Editura Tehnică, București, 1957-1966.

Vedea Glosar de algebră și Mărime fizică

Măsurare

Măsurarea reprezintă procesul de obținere pe cale experimentală a uneia sau a mai multor valori ale mărimii care pot fi atribuite în mod rezonabil unei mărimi.

Vedea Glosar de algebră și Măsurare

Mecanică

Mecanica este o ramură a fizicii care studiază modul în care se schimbă poziția corpurilor, schimbare numită mișcare mecanică.

Vedea Glosar de algebră și Mecanică

Medie

Cuvântul medie (substantiv feminin: o medie, două medii) înseamnă de obicei media aritmetică a două numere.

Vedea Glosar de algebră și Medie

Metodă științifică

Metoda științifică sau procesul științific este fundamental pentru investigația științifică și pentru dobândirea de către comunitatea științifică de noi cunoștințe bazate pe dovezi fizice.

Vedea Glosar de algebră și Metodă științifică

Mica teoremă a lui Fermat

Mica teoremă a lui Fermat este o teoremă care afirmă că dacă p este un număr prim și a este un număr întreg care nu este multiplu al lui p, atunci a^ \equiv 1 \pmod\,\!.

Vedea Glosar de algebră și Mica teoremă a lui Fermat

Minor (algebră liniară)

În algebra liniară, conceptele de minor și complement algebric sunt necesare dezvoltării unui determinant cu ajutorul teoremei lui Laplace.

Vedea Glosar de algebră și Minor (algebră liniară)

Model liniar

În statistică termenul model liniar este folosit în diferite moduri, în funcție de context.

Vedea Glosar de algebră și Model liniar

Modul

Graficul funcţiei modul În matematică, modulul sau valoarea absolută a unui număr real x, notat |x|, este numărul real luat fără semn (astfel, de exemplu, 3 este valoarea absolută a numerelor 3 și −3).

Vedea Glosar de algebră și Modul

Modul factor

În algebră, fiind date un și un submodul, se poate construi modulul factor al acestora.

Vedea Glosar de algebră și Modul factor

Monom

În matematică, un monom este, practic, un polinom care are un singur termen.

Vedea Glosar de algebră și Monom

Morfism

În matematică, în special în teoria categoriilor, un morfism este o structură care conservă aplicația de la o structură matematică la alta de același tip.

Vedea Glosar de algebră și Morfism

Mulțime

Mulțimea este unul dintre cele mai importante concepte ale matematicii moderne.

Vedea Glosar de algebră și Mulțime

Mulțime închisă multiplicativ

În algebra abstractă o mulțime închisă multiplicativ (sau mulțime multiplicativămarius Vlădoiu,, Universitatea din București, 2011, p. 5, accesat 2023-08-26) este o submulțime S a unui inel R în care sunt valabile următoarele două condiții.

Vedea Glosar de algebră și Mulțime închisă multiplicativ

Mulțime deschisă

În matematică, o mulțime se numește deschisă într-un spațiu topologic (sau în particular într-un spațiu metric) dacă orice punct al mulțimii se găsește la o distanță nenulă de complementul acelei mulțimi.

Vedea Glosar de algebră și Mulțime deschisă

Mulțime finită

În teoria mulțimilor, o mulțime finită este o mulțime care conține un număr finit de elemente.

Vedea Glosar de algebră și Mulțime finită

Mulțime infinită

În teoria mulțimilor, o mulțime infinită este o mulțime care conține un număr infinit de elemente, deci care nu este o mulțime finită.

Vedea Glosar de algebră și Mulțime infinită

Mulțime mărginită

În analiza matematică și în domenii conexe acesteia, o mulțime se consideră mărginită dacă este, într-un anume sens, de măsură finită.

Vedea Glosar de algebră și Mulțime mărginită

Mulțime vidă

În matematică, mulțimea vidă este mulțimea care nu conține niciun element.

Vedea Glosar de algebră și Mulțime vidă

Mulțimi aproape disjuncte

În matematică două mulțimi sunt aproape disjuncte Kunen, K. (1980), "Set Theory; an introduction to independence proofs", North Holland, p. 47 Jech, R. (2006) "Set Theory (the third millennium edition, revised and expanded)", Springer, p. 118 dacă intersecția lor este mică într-un anumit sens.

Vedea Glosar de algebră și Mulțimi aproape disjuncte

Mulțimi disjuncte

Două mulțimi disjuncte În matematică, despre două mulțimi se spune că sunt mulțimi disjuncte dacă nu au niciun element în comun.

Vedea Glosar de algebră și Mulțimi disjuncte

Mulțimi separate

În topologie și ramurile înrudite ale matematicii mulțimile separate sunt perechi de submulțimi ale unui spațiu topologic dat care sunt legate între ele într-un anumit mod: informal spus, nici suprapus, nici în atingere.

Vedea Glosar de algebră și Mulțimi separate

Multiplicitate

În matematică multiplicitatea unui element al unei multimulțimi este numărul de câte ori apare în multimulțime.

Vedea Glosar de algebră și Multiplicitate

Multiplu

În matematică, un multiplu este dintre un număr dat, de obicei întreg, și un număr întreg.

Vedea Glosar de algebră și Multiplu

Niels Henrik Abel

Niels Henrik Abel Niels Henrik Abel (n. 5 august 1802, Findo - d. 6 aprilie 1829, Froland) a fost un matematician norvegian.

Vedea Glosar de algebră și Niels Henrik Abel

Nilideal

În matematică, în special în, se spune că un ideal stâng, drept sau bilateral al unui inel este un nilidealMihai Cipu,, Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române, p. 15, accesat 2023-11-06 dacă oricare element al său este nilpotent.

Vedea Glosar de algebră și Nilideal

Nilpotență

Problema 1 Fie matricea A \in \mathcal_n(\mathbb).

Vedea Glosar de algebră și Nilpotență

Nilradical al unui inel

În algebră nilradicalul unui inel comutativ este idealul format din elementele nilpotente:Violeta Leoreanu Fotea, (curs, 2021), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, p. 4, accesat 2023-09-14 Este astfel idealului nul.

Vedea Glosar de algebră și Nilradical al unui inel

Nisip

Ștrand cu nisip Nisip Prin nisip se înțelege o rocă sedimentară neconsolidată, provenită din sfărâmarea unor minerale, roci sau organisme și care se prezintă sub forma unei acumulări de granule fine (0,063–2 mm).

Vedea Glosar de algebră și Nisip

Nod

Termenul „Nod” se poate referi la: Nod dublu.

Vedea Glosar de algebră și Nod

Nod (matematică)

curba definită de ecuația y^2 - x^2(x+1).

Vedea Glosar de algebră și Nod (matematică)

Nod (teoria grafurilor)

Un graf cu 6 noduri și 7 muchii unde nodul cu numarul 6 de pe extrema stanga este un nod-frunză, sau nod terminal În matematică, mai exact în teoria grafurilor, un nod sau vârf este unitatea fundamentală din care sunt formate grafurile: un graf neorientat este format dintr-o mulțime de noduri și o mulțime de muchii (perechi neordonate de noduri), în timp ce un graf orientat este format dintr-o mulțime de noduri și o mulțime de arce (perechi ordonate de noduri).

Vedea Glosar de algebră și Nod (teoria grafurilor)

Noțiune

Noțiunea este cea mai simplă formă logică existentă la nivel mental.

Vedea Glosar de algebră și Noțiune

Noțiune primitivă

În matematică, logică, filosofie și sisteme formale o noțiune primitivă este o noțiune care nu este definit prin termeni definiți anterior.

Vedea Glosar de algebră și Noțiune primitivă

Nomografie

Nomografia se ocupă cu calcule făcute pe cale grafică.

Vedea Glosar de algebră și Nomografie

Notație indexată

În matematică și programarea calculatoarelor notația indexată este folosită pentru a specifica elementele unui tablou de numere.

Vedea Glosar de algebră și Notație indexată

Notație infixată

Ordinea operanzilor și operatorului în notația infixată Notația infixată este notația comună (normală), folosită în mod obișnuit în expresiile aritmetice și logice.

Vedea Glosar de algebră și Notație infixată

Notație postfixată

Ordinea operanzilor și operatorului în notația postfixată Notația postfixată sau notația poloneză postfixată (în – RPN) este o notație pentru o operație matematică și logică în care operatorii sunt plasați după operanzi, cum ar fi semnul plus în expresia.

Vedea Glosar de algebră și Notație postfixată

Notație prefixată

Ordinea operatorului și a operanzilor în notația prefixată Notația prefixată sau notația poloneză prefixată (în – NPN) este o notație pentru o operație matematică și logică în care operatorii sunt plasați înainte de operanzi, cum ar fi semnul plus în expresia.

Vedea Glosar de algebră și Notație prefixată

Număr

Termenul număr este o noțiune abstractă folosită pentru a exprima cantitatea.

Vedea Glosar de algebră și Număr

Număr aspirant

Un număr aspirant este un număr natural cu proprietatea că seria sa alicotă se termină într-un număr perfect.

Vedea Glosar de algebră și Număr aspirant

Număr întreg

Numerele întregi sunt o mulțime compusă din numerele naturale, împreună cu negativele acestora și cu numărul zero.

Vedea Glosar de algebră și Număr întreg

Număr întreg algebric

În un număr întreg algebricGheorghe Bratu,, vol.

Vedea Glosar de algebră și Număr întreg algebric

Număr cardinal

În matematică, numărul cardinal, cardinalul sau puterea reprezintă o generalizare a numerelor naturale folosite pentru măsurarea cardinalității (numerelor de elemente) dintr-o mulțime.

Vedea Glosar de algebră și Număr cardinal

Număr complex

În matematică, numerele complexe sunt numere introduse ca soluții ale ecuațiilor de forma x^2 + p.

Vedea Glosar de algebră și Număr complex

Număr compus

Un număr compus este un număr întreg pozitiv care are cel puțin un divizor pozitiv în afară de 1 și el însuși.

Vedea Glosar de algebră și Număr compus

Număr deficient

În teoria numerelor, un număr deficient este un număr n care este mai mare decât suma alicotă σ(n) a divizorilor săi sau perfect egal.

Vedea Glosar de algebră și Număr deficient

Număr dodecaedric

În teoria numerelor, un număr dodecaedric sau dodecaedral este un număr figurativ care reprezintă un dodecaedru.

Vedea Glosar de algebră și Număr dodecaedric

Număr extrem compus

În matematică, un număr extrem compus este un număr întreg pozitiv cu mai mulți divizori decât are oricare alt număr întreg pozitiv mai mic decât acesta.

Vedea Glosar de algebră și Număr extrem compus

Număr extrem cototient

În matematică, un număr extrem cototient este un număr întreg pozitiv k mai mare decât 1 care are mai multe soluții la ecuația x - \phi(x).

Vedea Glosar de algebră și Număr extrem cototient

Număr figurativ

Un număr figurativ este un număr care se construiește pe baza dispunerii regulate în plan sau în spațiu a unor puncte situate la distanțe egale, astfel încât să se obțină o figură geometrică regulată.

Vedea Glosar de algebră și Număr figurativ

Număr icosaedric

În teoria numerelor, un număr icosaedric sau icosaedral este un număr figurativ care reprezintă un icosaedru.

Vedea Glosar de algebră și Număr icosaedric

Număr natural

Câteva numere naturale. În matematică, numerele naturale sunt numerele folosite pentru numărarea și ordonarea obiectelor.

Vedea Glosar de algebră și Număr natural

Număr norocos

În teoria numerelor, un număr norocos este un număr care rămâne după trecerea tuturor numerelor naturale printr-o „sită” ale cărei etape sunt.

Vedea Glosar de algebră și Număr norocos

Număr octaedric

În teoria numerelor, un număr octaedric sau octaedral este un număr figurativ care reprezintă numărul de sfere dintr-un octaedru format din sfere strânse.

Vedea Glosar de algebră și Număr octaedric

Număr pentagonal

O reprezentare vizuală a primelor șase numere pentagonale În matematică, un număr pentagonal este un număr figurativ poligonal pn de forma: pentru n ≥ 1.

Vedea Glosar de algebră și Număr pentagonal

Număr perfect

teoriei numerelor. Numărul perfect este un număr întreg egal cu suma divizorilor săi, din care se exclude numărul însuși.

Vedea Glosar de algebră și Număr perfect

Număr poligonal

În matematică, un număr n-poligonal este un număr figurativ N de forma: N.

Vedea Glosar de algebră și Număr poligonal

Număr pozitiv

Un număr pozitiv este mai mare decât zero.

Vedea Glosar de algebră și Număr pozitiv

Număr prim

Un număr prim este un număr natural, mai mare decât 1, care are exact doi divizori pozitivi: numărul 1 și numărul în sine.

Vedea Glosar de algebră și Număr prim

Număr rațional

În matematică, un număr rațional este un număr real care se poate exprima prin raportul a două numere întregi, de obicei scris sub formă de fracție ordinară: a/b, unde b este nenul.

Vedea Glosar de algebră și Număr rațional

Număr real

Mulțimea numerelor reale este alcătuită din mulțimea numerelor pozitive și negative, cu oricâte zecimale (inclusiv cu un număr infinit de zecimale neperiodice).

Vedea Glosar de algebră și Număr real

Număr tetraedric

Un număr tetraedric sau tetraedral este un număr figurativ care reprezintă o piramidă cu o bază triunghiulară și trei laturi, numită tetraedru.

Vedea Glosar de algebră și Număr tetraedric

Obiect (programare)

Un obiect reprezintă un exemplar al unei clase.

Vedea Glosar de algebră și Obiect (programare)

Obiect matematic

Diagramă Schlegel a unui tesseract Un obiect matematic este un concept abstract care apare în matematică.

Vedea Glosar de algebră și Obiect matematic

Octaedru

În geometrie, un octaedru (plural, octaedre) este un poliedru cu opt suprafețe.

Vedea Glosar de algebră și Octaedru

Operație (matematică)

style.

Vedea Glosar de algebră și Operație (matematică)

Operație algebrică

± înseamnă că ecuația poate fi scrisă fie cu semnul +, fie cu semnul − În matematică o operație algebrică de bază este oricare dintre operațiile comune ale aritmeticii, adică adunarea, scăderea, înmulțirea, împărțirea, ridicarea la o putere întreagă și extragerea de radicali (putere fracționară).

Vedea Glosar de algebră și Operație algebrică

Operație aritmetică elementară

Operațiile aritmetice elementare cu numere constituie baza aritmeticii elementare.

Vedea Glosar de algebră și Operație aritmetică elementară

Operație binară

y obținând x \circ y În matematică, o operație binară este un procedeu care combină două elemente ale unei mulțimi (numite operanzi) pentru a produce un alt element.

Vedea Glosar de algebră și Operație binară

Operație punctuală

În matematică calificativul punctual este folosit pentru a indica că o anumită proprietate este definită prin fiecare valoare f(x) a unei funcții f. O clasă importantă de concepte punctuale sunt operațiile punctuale, adică operațiile definite pe funcții prin valorile funcției obținute prin aplicarea operațiilor funcției separat pentru fiecare punct din domeniul de definiție.

Vedea Glosar de algebră și Operație punctuală

Operație ternară

În matematică, o operație ternară este o operație ''n''-ară cu n.

Vedea Glosar de algebră și Operație ternară

Operație unară

În matematică o operație unară este o operație cu un singur operand, adică o singură mărime de intrare.

Vedea Glosar de algebră și Operație unară

Operand

În matematică un operand este un argument al unei operații, adică este mărimea sau obiectul sau care participă într-o operație.

Vedea Glosar de algebră și Operand

Operator (dezambiguizare)

Termenul operator se poate referi la:;Ocupații.

Vedea Glosar de algebră și Operator (dezambiguizare)

Operator (matematică)

În matematică, un operator este în general o aplicație sau funcție care acționează asupra elementelor unui spațiu pentru a produce elemente ale altui spațiu (posibil același spațiu, uneori fiind necesar să fie același spațiu).

Vedea Glosar de algebră și Operator (matematică)

Operator adjunct

În matematică, în special în, fiecare operator liniar A peste un spațiu vectorial euclidian definește un operator adjunct A^* peste acel spațiu conform regulii: Unde \langle \cdot,\cdot \rangle este produsul scalar al spațiului vectorial.

Vedea Glosar de algebră și Operator adjunct

Operator ternar

În calcul, un operator ternar (uneori incorect numit un operator terțiar) este un operator care are trei operanzi.

Vedea Glosar de algebră și Operator ternar

Ordin (teoria inelelor)

În matematică un ordin în sensul este un subinel \mathcal al unui inel A, astfel încât.

Vedea Glosar de algebră și Ordin (teoria inelelor)

Ordinea operațiilor

În matematică și în programare, ordinea operațiilor reprezintă succesiunea corectă a efectuării operațiilor în cadrul unei expresii matematice.

Vedea Glosar de algebră și Ordinea operațiilor

Paradoxul lui Cramer

Curbe cubice care se intersectează în 9 puncte În matematică paradoxul lui Cramer sau paradoxul Cramer–Euler este afirmația că numărul de puncte de intersecție în plan a două curbe plane de ordin superior poate fi mai mare decât numărul de puncte arbitrare care sunt de obicei necesare pentru a defini o astfel de curbă.

Vedea Glosar de algebră și Paradoxul lui Cramer

Până la

reflexie. Două obiecte matematice și sunt numite egale până la o relație de echivalență.

Vedea Glosar de algebră și Până la

Permutare

Pentru a putea fi rearanjate în '''t r a c e''', nu este necesar ca literele '''c a r t e''' să fie scrise în aceeași linie. Cele 6 permutări a 3 bile. Bijecțiile sunt conținute într-o formă implicită. Pentru a explicita bijecțiile - tot 6 la număr - trebuie considerate câte două rânduri de bile Permutarea este o noțiune matematică, studiată în combinatorică, care se referă în mod uzual la una din posibilitățile de rearanjare a unei liste ordonate de valori sau obiecte.

Vedea Glosar de algebră și Permutare

Pi

Dacă diametrul cercului este 1, circumferința sa va fi π Numărul (adesea scris pi) este o constantă matematică a cărei valoare este raportul dintre circumferința și diametrul oricărui cerc într-un spațiu euclidian; este aceeași valoare ca și raportul dintre aria unui cerc și pătratul razei sale.

Vedea Glosar de algebră și Pi

Piramidă (geometrie)

baza'' (în cazul din imagine un pătrat) și ''vârful''. În geometrie, o piramidă (din) este un poliedru format prin conectarea unei suprafețe poligonale (numită bază) cu un punct (numit vârf sau apex) prin intermediul unor linii.

Vedea Glosar de algebră și Piramidă (geometrie)

Plan (dezambiguizare)

Prin cuvântul plan se pot înțelege mai multe noțiuni care se referă la domenii foarte diferite ale cunoașterii umane.

Vedea Glosar de algebră și Plan (dezambiguizare)

Plan osculator

Serret al unei curbe strâmbe și planul osculator al acesteia În geometria diferențială, planul osculator al unei curbe strâmbe este limita planului care trece prin trei puncte vecine (M, M', M) pe curbă, când punctele M', M tind către M. Fie o curbă spațială dată prin ecuația ei vectorială: \Gamma: \; \vec r.

Vedea Glosar de algebră și Plan osculator

Planul complex

Reprezentarea geometrică a ''z'' și a conjugatului său ''z̅'' în planul complex. O diagramă care ilustrează formulele de conversie În matematică, planul complex sau planul z este o reprezentare geometrică a numerelor complexe într-un plan geometric definit de axa reală și axa imaginară, ortogonale.

Vedea Glosar de algebră și Planul complex

Pol (matematică)

funcției Gama. Aceasta arată că o funcție tinde la infinit în poli (stânga). În dreapta, funcția Gama nu are poli, ea doar crește rapid. În analiza complexă, un pol al unei funcții olomorfe este un anumit tip de singularitate care se comportă ca și singularitatea 1/zn la z.

Vedea Glosar de algebră și Pol (matematică)

Polinom

În matematică, un polinom este o expresie construită dintr-una sau mai multe variabile și constante, folosind doar operații de adunare, scădere, înmulțire și ridicare la putere cu exponent întreg pozitiv.

Vedea Glosar de algebră și Polinom

Polinom aditiv

În matematică polinoamele aditive sunt un subiect important în.

Vedea Glosar de algebră și Polinom aditiv

Polinom Laurent

În matematică un polinom Laurent (numit după Pierre Alphonse Laurent) într-o variabilă pe un corp este o combinație liniară de puteri pozitive și negative ale variabilei cu coeficienți în \left \. Polinoamele Laurent din formează un inel notat cu \left \\left.

Vedea Glosar de algebră și Polinom Laurent

Polinom liber de pătrate

În matematică un polinom liber de pătrate este un polinom definit peste un corp (sau, mai general, un domeniu de integritate) care nu are ca divizor vreun pătrat al unui polinom neconstant.

Vedea Glosar de algebră și Polinom liber de pătrate

Polinom minim

În teoria corpurilor, o ramură a matematicii, polinomul minim al unei valori este, într-o exprimare neformală, polinomul cu cel mai mic grad având coeficienți de un tip specificat, astfel încât este o rădăcină a polinomului.

Vedea Glosar de algebră și Polinom minim

Polinom monic

În algebră un polinom monicAndrei Mărcuș,, Cluj-Napoca, Ed.

Vedea Glosar de algebră și Polinom monic

Polinom omogen

În matematică un polinom omogen este un polinom ai cărui termeni nenuli au toți același grad.

Vedea Glosar de algebră și Polinom omogen

Polinom separabil

În matematică un polinom cu coeficienți peste un corp este separabil dacă rădăcinile sale sunt distincte într-o închidere algebrică a, adică numărul de rădăcini distincte este egal cu gradul polinomului.

Vedea Glosar de algebră și Polinom separabil

Poziția generală

În geometria algebrică și poziția generală este o a unei mulțimi de puncte sau alte obiecte geometrice.

Vedea Glosar de algebră și Poziția generală

Predicat

În gramatica tradițională, predicatul este una din cele două părți de propoziție principale, cealaltă fiind subiectul, altfel spus, este unul din constituenții propoziției minimale, celălalt fiind subiectulGrevisse și Goosse 2007, p. 259.

Vedea Glosar de algebră și Predicat

Preistorie

Preistoria (însemnând "înaintea istoriei" și provenind din cuvintele latine pre - "înainte" și historia - "istorie"), reprezintă prima epocă din istoria societății omenești și se referă la intervalul de timp de la primele urme umane, până la apariția documentelor istorice scrise.

Vedea Glosar de algebră și Preistorie

Premisă

Premisă (din) se numește fiecare dintre propozițiile inițiale ale unui raționament, din care se deduce concluzia.

Vedea Glosar de algebră și Premisă

Prim asigurat

Un număr prim asigurat este un număr de forma 2p + 1, unde p este tot număr prim.

Vedea Glosar de algebră și Prim asigurat

Principiu

Principiul este o afirmație sau regulă care formează baza pentru alte considerații, afirmații sau activități.

Vedea Glosar de algebră și Principiu

Probabilitate

Probabilitatea este un concept (care a devenit baza statisticii inferențiale), la care au recurs numeroase științe, atât cele naturale cât și cele sociale.

Vedea Glosar de algebră și Probabilitate

Problemă

Vastagh György, Ulei pe pânză, 1886. Problema este o chestiune care prezintă aspecte neclare, discutabile, care necesită o lămurire, precizare, care se pretează la discuții, chestiune importantă care constituie o sarcină, o preocupare (majoră) și care cere o soluționare (imediată), dificultate care trebuie rezolvată pentru a obține un anumit rezultat; greutate, impas, lucru greu de înțeles, greu de rezolvat sau de explicat; mister, enigmă.

Vedea Glosar de algebră și Problemă

Procent

În matematică procentul este o modalitate de exprimare a unui număr ca fracție cu numitorul 100.

Vedea Glosar de algebră și Procent

Produs

Termenul produs se folosește în.

Vedea Glosar de algebră și Produs

Produs cartezian

Produsul cartezian este o operație matematică efectuată asupra a două mulțimi.

Vedea Glosar de algebră și Produs cartezian

Produs cracovian

În calculele astronomice și geodezice produsul cracovian este o metodă comodă pentru rezolvarea manuală a sistemelor de ecuații liniare, metodă introdusă în anii 1930 de Tadeusz Banachiewicz.

Vedea Glosar de algebră și Produs cracovian

Produs extern

În algebra liniară, produsul extern,Emil Petre, Optimizări, Cap.

Vedea Glosar de algebră și Produs extern

Produs Hadamard

Produsul Hadamard operează pe matrici de formă identică și produce o a treia matrice cu aceleași dimensiuni În matematică produsul Hadamard sau produsul Schur) este o operație binară pe două matrici de aceleași dimensiuni, rezultatul fiind o altă matrice de aceeași dimensiune, în care fiecare element este produsul elementelor ale celor două matrici inițiale.

Vedea Glosar de algebră și Produs Hadamard

Produs Khatri–Rao

În matematică produsul Khatri–Rao al matricilor este definit drept în care al -lea bloc este produsul Kronecker al blocurilor corespunzătoare din și, presupunând că numărul partițiilor pe linii și coloane ale ambelor matrici este egal.

Vedea Glosar de algebră și Produs Khatri–Rao

Produs Kronecker

În matematică produsul Kronecker, uneori notat cu ⊗, este o operație pe două matrici de dimensiuni arbitrare rezultând o matrice de blocuri.

Vedea Glosar de algebră și Produs Kronecker

Produs scalar

Interpretarea geometrică a produsului scalar În matematică, produsul scalar este o operație algebrică care ia doi vectori și returnează un număr real.

Vedea Glosar de algebră și Produs scalar

Progresie

Termenul progresie se poate referi la:;Matematică.

Vedea Glosar de algebră și Progresie

Proporționalitate

Două mărimi variabile sunt direct proporționale, dacă depind una de cealaltă, astfel încât dacă una crește de un număr de ori, atunci și cealaltă crește de același număr de ori.

Vedea Glosar de algebră și Proporționalitate

Propoziție

O propoziție este o succesiune de cuvinte dintr-o limbă oarecare, vie sau moartă, care conține o idee mai mult sau mai puțin completă, formulată conform regulilor gramaticale ale limbii respective.

Vedea Glosar de algebră și Propoziție

Punct (geometrie)

În geometrie un punct este un obiect idealizat (un concept) dintr-un spațiu dat.

Vedea Glosar de algebră și Punct (geometrie)

Punct de acumulare (matematică)

În analiza matematică, prin punct de acumulare al unei mulțimi nenumărabile se înțelege un punct care are vecini oricât de apropiați în mulțimea dată.

Vedea Glosar de algebră și Punct de acumulare (matematică)

Punct de întoarcere

Punct de întoarcere în (0, 0) În matematică, un punct de întoarcere,Paul Georgescu, (curs, p. 197), Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, accesat 2023-05-16 (probleme propuse pentru admitere), Universitatea Politehnica Timișoara, 2006, p. 247, accesat 2023-05-16 este un punct de pe o curbă unde un punct în mișcare trebuie să-și inverseze direcția.

Vedea Glosar de algebră și Punct de întoarcere

Punct de osculație

curbei definite de (x^2+y^2-3x)^2 - 4x^2(2-x).

Vedea Glosar de algebră și Punct de osculație

Punct izolat

„0” este un punct izolat al A.

Vedea Glosar de algebră și Punct izolat

Punct izolat al unei curbe

origine (curba este descrisă în text) În geometria algebrică clasică, un punct izolat al unei curbeLeon Levițchi (coord.), Dicționar Tehnic Englez – Român, București, Editura Tehnică, 1967, p. 10 (în), cunoscut și ca punct hermitic, Michiel Hazewinkel, la Enciclopedia Matematicii, EMS Press este un punct izolat din mulțimea soluțiilor unei ecuații polinomiale în două variabile reale.

Vedea Glosar de algebră și Punct izolat al unei curbe

Punct singular al unei curbe

În matematică un punct singular al unei curbeRăzvan-Dinu Lițcanu, Introducere în geometria algebrică, Ed.

Vedea Glosar de algebră și Punct singular al unei curbe

Punct singular al unei varietăți algebrice

În geometria algebrică, un punct singular al unei varietăți algebrice este un punct care este „particular” (deci, singular), în sensul geometric că în acest moment la poate să nu fie definit în mod regulat.

Vedea Glosar de algebră și Punct singular al unei varietăți algebrice

Putere (matematică)

Puterea de exponent n a unui număr a, notată an, este o operație între aceste numere, numite bază, respectiv exponent.

Vedea Glosar de algebră și Putere (matematică)

Quartilă

În statistică, quartila este oricare din cele trei valori ce împart un set ordonat de date în patru părți de mărime egală.

Vedea Glosar de algebră și Quartilă

Radical (matematică)

În matematică, radicalul unui număr reprezintă un alt număr, care ridicat la o putere cu exponent fracționar (numitorul exponentului puterii fiind denumit ordinul radicalului) este egal cu numărul dat.

Vedea Glosar de algebră și Radical (matematică)

Raționalizare (matematică)

În algebra elementară raționalizarea unei fracții algebrice este un proces prin care sunt eliminați radicalii din numitorul fracției.

Vedea Glosar de algebră și Raționalizare (matematică)

Raționament logic

Raționamentul ca act inferențial care extrage o concluzie dată dintr-un set de premise nu poate fi decât logic sub aspect formal, în sensul utilizării procedurilor de analizare a premizelor și extragere a concluziei prin silogism.

Vedea Glosar de algebră și Raționament logic

Rang (algebră liniară)

În algebra liniară, conceptul de rang are semnificațiile.

Vedea Glosar de algebră și Rang (algebră liniară)

Raport

În matematică, raportul (pl. rapoarte este o operație între două numere care indică de câte ori al doilea număr se cuprinde în primul. Câtul poate fi între două mărimi de același fel, exprimate în aceleași unități, de exemplu lungimi de segmente geometrice.

Vedea Glosar de algebră și Raport

Rădăcină (matematică)

Rădăcină ori rădăcini se poate referi, în matematică, la mai multe concepte.

Vedea Glosar de algebră și Rădăcină (matematică)

Realitate

Realitatea este suma sau totalul a tot ceea ce este real sau existent în cadrul unui sistem, spre deosebire de cel care este doar imaginar.

Vedea Glosar de algebră și Realitate

Reflexie (matematică)

translație egală cu dublul distanței dintre cele două axe În matematică, o reflexie este o aplicație sau transformare geometrică a unui spațiu euclidian pe el însuși, fiind o izometrie cu un hiperplan definit de un set de puncte fixe; acest set se numește axa (în bidimensional) sau planul (în tridimensional) de reflexie.

Vedea Glosar de algebră și Reflexie (matematică)

Refracție

Schemă pentru refracția luminii, unde ''i'' este unghiul de incidență și ''r'' este unghiul de refracție. Refracția este schimbarea direcției de propagare a unei unde la interfața dintre două medii în care unda are viteze de propagare diferite, sau datorită gradientului local al proprietăților mediului în care se propagă.

Vedea Glosar de algebră și Refracție

Relație

Termenul relație se poate referi la.

Vedea Glosar de algebră și Relație

Relație binară

În matematică, o relație binară pe o mulțime A este o submulțime a produsului cartezian A\times A al mulțimii A cu ea însăși.

Vedea Glosar de algebră și Relație binară

Restricție (matematică)

rădăcina pătrată a lui ''x''. În matematică o restricție a unei funcții f este o funcție nouă, notată f\vert_A sau f, obținută prin alegerea unui domeniu de definiție mai mic, A, din cel al funcției f.

Vedea Glosar de algebră și Restricție (matematică)

Rusia

Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.

Vedea Glosar de algebră și Rusia

Scalar

Scalar se poate referi la.

Vedea Glosar de algebră și Scalar

Scădere

"5 − 2.

Vedea Glosar de algebră și Scădere

Semigrup nul

În matematică, un semigrup nul este un semigrup cu un element absorbant, numit zero, în care produsul oricăror două elemente este zero.

Vedea Glosar de algebră și Semigrup nul

Semn grafic

Semnele grafice sunt semne tipografice ajutătoare care contribuie la structurarea și construcția unui text, fraze sau a unei formule.

Vedea Glosar de algebră și Semn grafic

Semn pe răboj

Semne făcute cu creta pe tablă Răboj al deceselor la plaja Hanakapiai, Hawaii. Numărul este de 82. Semnele pe răboj sunt o metodă de numărare prin „crestături” pe răboj într-un sistem de numerație unar.

Vedea Glosar de algebră și Semn pe răboj

Semnul împărțirii

Semnele două puncte, linia de fracție (—), bara oblică (/, slash) și obelus (÷) sunt simboluri matematice folosite la notarea operației de împărțire.

Vedea Glosar de algebră și Semnul împărțirii

Semnul înmulțirii

Semnul înmulțirii (×) sau ori este un simbol matematic folosit la notarea operației de înmulțire.

Vedea Glosar de algebră și Semnul înmulțirii

Semnul egal

O binecunoscută egalitate din matematică în care apare semnul „egal” Semnul egal este simbolul matematic.

Vedea Glosar de algebră și Semnul egal

Serie (matematică)

În matematică, o serie este un șir infinit între elementele căruia se poate scrie semnul operației de adunare: Elementele seriei pot fi numere reale, numere complexe, vectori, funcții având ca valori numere reale, complexe sau vectori, etc.

Vedea Glosar de algebră și Serie (matematică)

Serie alicotă

În matematică, o serie alicotă (în) este un șir de numere întregi pozitive în care fiecare termen este egal cu suma divizorilor corespunzători termenului anterior (cu suma alicotă a termenului anterior).

Vedea Glosar de algebră și Serie alicotă

Sextica lui Cayley

Sextica lui Cayley În geometria algebrică sextica lui Cayley este o curbă plană, un membru al familiei de spirale sinusoidale, discutată pentru prima dată de Colin Maclaurin în 1718.

Vedea Glosar de algebră și Sextica lui Cayley

Silogism

Silogismul este o formă de argumentare logică în care o propoziție (concluzia) este dedusă din alte două propoziții (premise).

Vedea Glosar de algebră și Silogism

Simbol

Un octogon roșu simbolizează „stop”, chiar și fără ca respectivul cuvânt să fie scris Un simbol este, în sensul general, un semn, obiect, imagine etc.

Vedea Glosar de algebră și Simbol

Simetrie

Simetrie și asimetrie Omul Vitruvian de Leonardo da Vinci, o reprezentare a simetriei trupului omenesc Termenul simetrie (din greacă συμμετρεῖν, symmetrein, „măsură împreună”) are, în general, două sensuri principale.

Vedea Glosar de algebră și Simetrie

Singleton (matematică)

În matematică un singleton, cunoscut și sub numele de mulțime cu un singur element, este o mulțime formată din exact un element.

Vedea Glosar de algebră și Singleton (matematică)

Singularitate (matematică)

În matematică, o singularitate este un punct în care un anumit obiect matematic nu este definit sau un punct în care obiectul matematic încetează să se mai „comporte bine” într-un anumit fel, cum ar fi lipsa de derivabilitate sau analiticitatea.

Vedea Glosar de algebră și Singularitate (matematică)

Singularitate eliminabilă

1.

Vedea Glosar de algebră și Singularitate eliminabilă

Singularitate esențială

valoarea absolută. Acest grafic arată cum abordarea singularității esențiale din diferite direcții produce comportamente diferite (spre deosebire de un pol, care ar fi alb abordat din orice direcție). 1.

Vedea Glosar de algebră și Singularitate esențială

Singularitate izolată

În analiza complexă o singularitate izolatăEugenia Paulescu, (curs), Universitatea de Vest din Timișoara, accesat 2023-05-15Gabriela Apreutesei, (curs, 2010, p. 39), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, accesat 2023-05-15 este una care nu are altă singularități apropiate.

Vedea Glosar de algebră și Singularitate izolată

Sistem axiomatic

Un sistem axiomatic este format din.

Vedea Glosar de algebră și Sistem axiomatic

Sistem binar

Un sistem binar este, în general vorbind, un sistem bazat pe 2 elemente, posibilități, aspecte, părți, etape ș.a. Acest articol descrie numai sistemul de numerație binar, care folosește drept bază numărul 2.

Vedea Glosar de algebră și Sistem binar

Sistem de ecuații

În matematică un sistem de ecuații este o mulțime finită de ecuații pentru care se caută soluții comune.

Vedea Glosar de algebră și Sistem de ecuații

Sistem de ecuații diferențiale

În matematică un sistem de ecuații diferențiale este o mulțime finită de ecuații diferențiale.

Vedea Glosar de algebră și Sistem de ecuații diferențiale

Sistem de ecuații liniare

Un sistem de ecuații liniare este un sistem de ecuații de forma: unde a_, b_i sunt coeficienți, cu 1 \leq i \leq m, și 1 \leq j \leq n; m,n \in \mathbb.

Vedea Glosar de algebră și Sistem de ecuații liniare

Sistem de numerație

Un sistem de numerație este un sistem lingvistic și un mod de notație matematică pentru reprezentarea numerelor folosind în mod coerent un set de simboluri (cifre).

Vedea Glosar de algebră și Sistem de numerație

Sistem de numerație pozițional

Un sistem de numerație pozițional este un sistem de numerație în care valoarea indicată de o cifră este valoarea cifrei înmulțită cu o putere a unei constante numită bază.

Vedea Glosar de algebră și Sistem de numerație pozițional

Sistem dinamic

Atractorul Lorenz este un exemplu de sistem neliniar dinamic. Conceptul de sistem dinamic este o formalizare matematică a oricărei "reguli" fixate care descrie dependența de timp a poziției unui punct în spațiu.

Vedea Glosar de algebră și Sistem dinamic

Sistem unar

Sistemul unar este cel mai simplu sistem de numerație pentru a reprezenta numerele naturale: pentru a reprezenta un număr N, un simbol care reprezintă pe „1” se repetă de N ori.

Vedea Glosar de algebră și Sistem unar

Sistem zecimal

Sistemul zecimal este un sistem de numerație pozițional, având baza 10.

Vedea Glosar de algebră și Sistem zecimal

Spațiu

În filozofie și fizică categoria spațiului exprimă ordinea, poziția, distanța, mărimea, forma și întinderea obiectelor coexistente în lumea reală.

Vedea Glosar de algebră și Spațiu

Spațiu prehilbertian

Spaţiile abstracte ale matematicii superioare. Săgeata indică incluziunea. În matematică, mai precis în algebră liniară și în analiza funcțională, un spațiu prehilbertian este un spațiu vectorial înzestrat cu un produs scalar, adică o aplicație care asociază fiecărei perechi de vectori un scalar (un element al corpului de bază al spațiul vectorial).

Vedea Glosar de algebră și Spațiu prehilbertian

Spațiu topologic

Un spațiu topologic este o mulțime pe care s-a definit o structură pe baza căreia se definesc noțiunile de vecinătate, convergență și limită.

Vedea Glosar de algebră și Spațiu topologic

Spațiu unidimensional

numerelor În fizică și matematică o secvență de n numere poate specifica o poziție în spațiul n-dimensional.

Vedea Glosar de algebră și Spațiu unidimensional

Spațiu vectorial

'''v''' + 2'''w'''. Un spațiu vectorial (numit și spațiu liniar) este o colecție de obiecte numite vectori, care pot fi adunați între ei și înmulțiți („scalați”) cu numere, denumite în acest context scalari.

Vedea Glosar de algebră și Spațiu vectorial

Spectrul unei matrice

În matematică spectrul unei matrice este mulțimea valorilor proprii ale matricei.

Vedea Glosar de algebră și Spectrul unei matrice

Spirală sinusoidală

În geometria algebrică spiralele sinusoidale sunt o familie de curbe definite de ecuația în coordonate polareDănuț Zahariea,, tuiasi.ro, 2017, p. 194, accesat 2023-05-20 unde este o constantă diferită de zero, iar este un număr rațional altul decât 0.

Vedea Glosar de algebră și Spirală sinusoidală

Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).

Vedea Glosar de algebră și Statele Unite ale Americii

Statistică

Statistica este o știință care, folosind calculul probabilităților, studiază fenomenele și procesele de tip colectiv (din societate, natură etc.) din punct de vedere cantitativAcademia RPR Dicționar Enciclopedic Român, București: Editura Politică, 1962-1966Academia Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), București: Editura Univers Enciclopedic, 1998 în scopul descrierii acestora și al descoperirii legilor care guvernează manifestarea lor.

Vedea Glosar de algebră și Statistică

Stereoscopie

Stereoscopia este un domeniu al opticii care se ocupă cu înregistrarea și redare imaginilor în relief, precum și cu studiul proprietăților optice și mecanice ale instrumentelor utilizate în domeniu.

Vedea Glosar de algebră și Stereoscopie

Structură algebrică

În matematică o structură algebrică constă dintr-o mulțime nevidă, o colecție de operații pe (de obicei operații binare, cum ar fi adunarea și înmulțirea), și un set finit de identități, cunoscut sub numele de axiome, pe care aceste operații trebuie să le satisfacă.

Vedea Glosar de algebră și Structură algebrică

Structură matematică

În matematică, o structură pe o mulțime reprezintă un obiect matematic adițional care, într-un fel sau altul, referențiază respectiva mulțime, înzestrând-o cu semnificație adițională.

Vedea Glosar de algebră și Structură matematică

Subiect (dezambiguizare)

Cuvântul subiect are două sensuri principale: 1.

Vedea Glosar de algebră și Subiect (dezambiguizare)

Subiect logic

Subiectul logic este o noțiune logică element component al structurii/sintaxei logice a propozițiilor logice alături de predicatul logic.

Vedea Glosar de algebră și Subiect logic

Subinel

În matematică un subinel din R este o submulțime a unui inel care este el însuși un inel când operațiile binare de adunare și înmulțire pe R sunt limitate la submulțime și care are același element neutru ca și R. Pentru cei care definesc inelele fără a reclama existența unui element neutru, un subinel din R este doar o submulțime din R care este un inel pentru operațiile din R (acest lucru implică existența elementului neutru aditiv al R).

Vedea Glosar de algebră și Subinel

Submulțime

Diagramă Venn - Euler reprezentând faptul că A este o submulțime a lui B În matematică, mai exact în teoria mulțimilor, se spune că mulțimea B este submulțimea mulțimii A dacă B „este conținută” de A. Echivalent, se poate scrie B \supseteq A, citit B include A, sau B conține A.

Vedea Glosar de algebră și Submulțime

Substanță chimică

Substanță chimică este o denumire generică dată porțiunilor de materie cu compoziție și structură chimică omogenă, bine definită.

Vedea Glosar de algebră și Substanță chimică

Sumă

În matematică, mai exact în algebră, suma este rezultatul adunării unor termeni.

Vedea Glosar de algebră și Sumă

Sumă alicotă

În teoria numerelor, suma alicotă s(n) a unui număr întreg pozitiv n este suma tuturor divizorilor proprii ai lui n, adică a tuturor divizorilor lui n, în afară de n însuși.

Vedea Glosar de algebră și Sumă alicotă

Sumă vidă

În matematică o sumă vidăTeodor Silviu Grosan, (curs, cap. 1.2.4, p. 7), Universitatea Babeș-Bolyai, accesat 2023-09-17 este o sumă în care numărul termenilor este zero.

Vedea Glosar de algebră și Sumă vidă

Tabel

Tabelul (sau Tabela) este o bază de date în care se face ordonarea pe rânduri orizontale și coloane verticale după diferite criterii a datelor sau textelor culese.

Vedea Glosar de algebră și Tabel

Tabel matematic

Tabelele matematice sunt liste de numere care arată rezultatele unui calcul cu diferite argumente.

Vedea Glosar de algebră și Tabel matematic

Tabla înmulțirii

Tabla înmulțirii de la 1 până la 10 trasată la scară (sub diagonala principală); în partea de deasupra diagonalei principale este descompunerea produselor în factori primi În matematică, tabla înmulțirii este un tabel matematic folosit pentru a defini operația binară de înmulțire într-un sistem de numerație algebric.

Vedea Glosar de algebră și Tabla înmulțirii

Tangentă (geometrie)

Tangenta la o curbă; dreapta roșie este tangentă la curbă în punctul marcat Plan tangent la o sferă În geometrie o tangentă la o curbă într-un punct dat este o dreaptă care „doar atinge” curba în acel punct.

Vedea Glosar de algebră și Tangentă (geometrie)

Tautologie

În retorică și în lingvistică, tautologia (Dragomirescu 1995, articolul.Bidu-Vrănceanu 1997, p. 500.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Tihonov 2014, p. 340.Bussmann 1998, p. 911.. După unii autori, tautologia se întâlnește nu numai ca repetarea unui cuvânt drept aceeași parte de vorbire, ci și a unui radical cu morfeme care formează cuvinte părți de vorbire diferite.

Vedea Glosar de algebră și Tautologie

Teorema fundamentală a algebrei

Teorema fundamentală a algebrei afirmă că orice polinom neconstant cu o singură variabilă și coeficienți complecși are cel puțin o rădăcină complexă.

Vedea Glosar de algebră și Teorema fundamentală a algebrei

Teorema idealului principal

În matematică teorema idealului principalMarian Aprodu, Introducere în Geometria Varietăților Torice, Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române, SNSB 2005–2006.

Vedea Glosar de algebră și Teorema idealului principal

Teorema lui Bézout

Teorema lui Bézout se referă la o formulare demonstrabilă din geometria algebrică privind un număr de puncte comune, sau puncte de intersecție a două.

Vedea Glosar de algebră și Teorema lui Bézout

Teorema lui Cramer (curbe algebrice)

În geometria algebrică teorema lui Cramer asupra curbelor algebrice oferă numărul de puncte dintr-un plan (reprezentat în coordonate carteziene) care se află pe o și care determină în mod unic curba în cazuri nedegenerate.

Vedea Glosar de algebră și Teorema lui Cramer (curbe algebrice)

Teorema lui Laplace (algebră)

În algebra liniară, teorema lui Laplace constituie o modalitate de a calcula determinantul unei matrice.

Vedea Glosar de algebră și Teorema lui Laplace (algebră)

Teoremă

O teoremă este o propoziție al cărei adevăr se stabilește prin utilizarea raționamentului logic, incorporat în demonstrație.

Vedea Glosar de algebră și Teoremă

Teoria eliminării

În și geometria algebrică, teoria eliminării este denumirea clasică pentru abordările algoritmice de eliminare a unor variabile între polinoamele de mai multe variabile, pentru a rezolva.

Vedea Glosar de algebră și Teoria eliminării

Teoria informației

Teoria informației este o ramură a matematicii aplicate și a ingineriei electrice care se ocupă cu studierea cuantificării, stocării și comunicării informației.

Vedea Glosar de algebră și Teoria informației

Teoria jocurilor

Teoria jocurilor (în eng. game theory) este o ramură a matematicii aplicate care abordează problema comportamentului optim în jocurile cu două sau mai multe persoane, într-un cadru descris de un ansamblu de reguli precise care stabilesc posibilitățile de acțiune ale fiecărui jucător, precum și modul cum li se acordă acestora, în final, anumite valori.

Vedea Glosar de algebră și Teoria jocurilor

Teoria numerelor

Distribuția numerelor prime este un obiect de studiu în teoria numerelor. Dacă se aranjează numerele naturale în spirală și se evidențiază cele prime, apare un șablon numit Spirală Ulam. Teoria numerelor (sau aritmetică / aritmetică superioară în uz mai vechi) este o ramură a matematicii pure dedicată în principal studiului numerelor întregi.

Vedea Glosar de algebră și Teoria numerelor

Teoria probabilităților

Teoria probabilităților este o ramură a matematicii care studiază modul în care se desfășoară fenomenele aleatoare, opuse celor numite deterministe.

Vedea Glosar de algebră și Teoria probabilităților

Termen

Cuvântul termen se referă fie la o unitate lexical-semantică (cuvânt sau sintagme) sau la o unitate de timp având delimitări clar specificate.

Vedea Glosar de algebră și Termen

Termen constant

În matematică un termen constantPetru Blaga,, Universitatea Babeș-Bolyai, accesat 2023-07-09, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, accesat 2023-07-09 (uneori denumit termen liber) este un termen dintr-o expresie algebrică care nu conține nicio variabilă, prin urmare este constant.

Vedea Glosar de algebră și Termen constant

Testul liniei orizontale

În matematică, testul liniei orizontale este utilizat pentru a determina dacă o funcție este injectivă.

Vedea Glosar de algebră și Testul liniei orizontale

Tetraedru

Tetraedrul este un poliedru alcătuit din patru fețe triunghiulare, oricare trei dintre ele intersectându-se într-unul din cele patru vârfuri.

Vedea Glosar de algebră și Tetraedru

Timp

"Big Ben", marele ceas al Palatului Westminster din Londra, unul dintre cele mai renumite ceasuri din lume. Timpul este mersul înainte continuu și nedefinit al existenței și al evenimentelor care survin într-o succesiune după toate constatările ireversibile din trecut, prin prezent, spre viitor.

Vedea Glosar de algebră și Timp

Torsiunea unei curbe

În geometria diferențială a curbelor tridimensionale, torsiunea a unei curbe măsoară cât de strâns se curbează ea în afara planului osculator.

Vedea Glosar de algebră și Torsiunea unei curbe

Transformare liniară

O transformare liniară (numită și operator liniar) este o funcție care formalizează o relație dintre două spații vectoriale, ce conservă operațiile de adunare și înmulțire cu un scalar.

Vedea Glosar de algebră și Transformare liniară

Trinom

diagramă ternară inversată a termenilor din dezvoltarea puterilor unui trinom În un trinom este un polinom format din trei termeni (monoame).

Vedea Glosar de algebră și Trinom

Trisectoare

O trisectoare se poate referi la.

Vedea Glosar de algebră și Trisectoare

Trisectoarea lui Maclaurin

se rotesc În geometria algebrică trisectoarea lui Maclaurin este o curbă plană cubică notabilă pentru proprietatea sa de a diviza în trei, ceea ce înseamnă că poate fi folosită pentru trisecțiunea unui unghi.

Vedea Glosar de algebră și Trisectoarea lui Maclaurin

Triunghiul lui Pascal

Triunghiul lui Pascal este un tablou triunghiular cu coeficienții binomiali, numit astfel în onoarea matematicianului francez Blaise Pascal.

Vedea Glosar de algebră și Triunghiul lui Pascal

Unghi

"∠", simbolul unghiului. Unghiul reprezintă alăturarea a două semidrepte având originea comună.

Vedea Glosar de algebră și Unghi

Unitate

Unitate (din lat. unitas, de la unus, «unu») se referă la: 1.

Vedea Glosar de algebră și Unitate

Unitatea imaginară

Unitatea imaginară, notată de obicei cu, este un număr al cărui pătrat este -1, adică astfel încât i^2.

Vedea Glosar de algebră și Unitatea imaginară

Univers

Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.

Vedea Glosar de algebră și Univers

Valoare de adevăr

În logică și matematică o valoare de adevăr, uneori numită și valoare logică, este o valoare care indică relația dintre o propoziție și adevăr.

Vedea Glosar de algebră și Valoare de adevăr

Variabilă

Variabila este un simbol folosit a reprezenta un element arbitrar al unei mulțimi.

Vedea Glosar de algebră și Variabilă

Variabilă aleatoare

O variabilă aleatoare este un concept referitor la studiul matematic (cantitativ) al unui fenomen aleator (întâmplător).

Vedea Glosar de algebră și Variabilă aleatoare

Varianță

Exemplu de eșantioane pentru două populații cu medii similare, dar varianțe diferite. Populația reprezentată cu roșu are media 100 și varianța 100 (SD.

Vedea Glosar de algebră și Varianță

Vârf (curbă)

evoluta sa (cu albastru). Punctele sunt vârfurile curbei (elipsei), fiecare corespunzând unui Punct de întoarcere al evolutei În geometria curbelor plane, un vârf este un punct în care prima derivată a curburii este zero.

Vedea Glosar de algebră și Vârf (curbă)

Vecinătate (matematică)

O mulţime ''V'', conţinută în plan, este o vecinătate a unui punct ''p'' dacă există un disc în jurul lui ''p'', care este inclus în ''V''. Un dreptunghi nu este vecinătate pentru niciunul dintre vârfurile sale.

Vedea Glosar de algebră și Vecinătate (matematică)

Vector (dezambiguizare)

Cuvântul vector provine din latină, în care înseamnă purtător.

Vedea Glosar de algebră și Vector (dezambiguizare)

Vector de coordonate

În algebra liniară, un vector de coordonateFlorin Iacob, (curs, 2007, p. 199), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, accesat 2023-07-20Vasile Prejmerean, (curs, 2019, Elemente de grafică 3D, p. 12), Universitatea Babeș-Bolyai, accesat 2023-07-20 este o reprezentare a unui vector ca o listă ordonată de numere (un) care descrie vectorul în termenii unei anumite baze ordonate.

Vedea Glosar de algebră și Vector de coordonate

Vector linie și vector coloană

În algebra liniară, un vector coloană cu elemente este o matrice m \times 1, ugal.ro, accesat 2023-04-27 având o singură coloană cu elemente, de exemplu, Similar, un vector linie cu elemente este o matrice 1 \times n având o singură linie cu elemente, de exemplu, (În acest articol sunt folosite caractere aldine atât pentru vectorii linie, cât și pentru cei coloană.) Transpusa (indicată prin) oricărui vector linie este un vector coloană, iar transpusa oricărui vector coloană este un vector linie: și \begin x_1 \\ x_2 \\ \vdots \\ x_m \end^.

Vedea Glosar de algebră și Vector linie și vector coloană

Vector nul

Într-un spațiu liniar, vectorul nul este elementul neutru pentru adunare — adică unicul vector \mathbf_E \in E astfel încât \mathbf + \mathbf_E.

Vedea Glosar de algebră și Vector nul

Vectorizare (matematică)

În matematică, în special în algebră liniară, vectorizarea unei matrice este o transformare liniară care transformă matricea într-un vector.

Vedea Glosar de algebră și Vectorizare (matematică)

Zero al unei funcții

În matematică un zero (uneori numit și rădăcină) al unei funcții reale, complexe sau, în general, vectoriale f este o valoare x din domeniul de definiție al funcției f astfel încât f(x) se anulează în x; adică funcția f are valoarea 0 în x, sau, echivalent, x este o soluție a ecuației f(x).

Vedea Glosar de algebră și Zero al unei funcții

0 (cifră)

Zero înseamnă, primordial în matematică, dar nu numai în matematică, absența oricărei cantități.

Vedea Glosar de algebră și 0 (cifră)

Uniunpedie este o hartă concept sau rețea semantică organizat ca o enciclopedie sau dicționar. Acesta oferă o scurtă definiție a fiecărui concept și a relațiilor sale.

Aceasta este o hartă mentală on-line gigant, care servește ca bază pentru diagrame conceptuale. Este libertatea de a folosi și pentru fiecare articol sau document poate fi descărcat. Este un instrument, resursă sau de referință pentru studiu, cercetare, educație, de învățare sau de predare, care pot fi utilizate de către profesori, educatori, elevi sau studenți; pentru lumea academică: pentru școală, primar, secundar, liceu, de mijloc, colegiu, grad tehnic, colegiu, universitate, licență, masterat sau de doctorat; pentru lucrări, rapoarte, proiecte, idei, documentare, studii, sinteze, sau a unei teze. Aici este definiția, explicația, descrierea sau semnificația fiecărei semnificative pe care aveți nevoie de informații, precum și o listă a conceptelor asociate lor, ca un glosar. Disponibil în română, Engleză, Spaniolă, Portugheză, Japonez, Chinez, Limba franceza, Germană, Italiană, Lustrui, Olandeză, Rusă, Arabic, Hindi, Suedez, Ucrainean, Maghiar, Catalan, Ceh, Evrei, daneză, finlandeză, indoneziană, norvegiană, turcă, vietnameză, coreeană, thai, greacă, bulgară, croat, slovacă, lituanian, filipineză, letonă, estonă și slovenă. Mai multe limbi în curând.

Informațiile se bazează pe articolele de Wikipedia și alte proiecte Wikimedia, și sunt disponibile sub licența Creative Commons Atribuire-Distribuire în Condiții Identice.

Uniunpedie nu este susținută de sau afiliată cu Fundația Wikimedia.

Google Play, Android și sigla Google Play sunt mărci comerciale deținute de Google Inc.

Politica de confidentialitate